ICCJ. Decizia nr. 2170/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2170/2009
Dosar nr. 5311/105/2007
Şedinţa publică din 29 septembrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC S.D. SRL Ploieşti, a chemat în judecată pe pârâta SC C.V.P. SRL solicitând constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 20 iulie 2004, întrucât la încheierea acestuia a lipsit consimţământul cumpărătorului iar cauza contractului este ilicită şi imorală.
Reclamanta a motivat acţiunea susţinând că persoana ce a semnat contractul din partea cumpărătorului era salariat al reclamantei fără împuternicire sau delegare de a contracta, iar clauze contractului inclusiv clauze penale sunt în favoarea vânzătorului.
Tribunalul Prahova, prin sentinţa civilă 221 din 21 februarie 2008, a admis acţiunea, a constatat nulitatea absolută a contractului nr. 80 din 20 iulie 2004 şi a obligat pe pârâtă la plata sumei de 12,3 lei cheltuieli de judecată.
Instanţa de fond a reţinut în esenţă că în lipsa unui mandat, D.B. nu putea reprezenta societatea comercială, astfel încât la încheierea contractului a lipsit consimţământului reclamantei. Dacă demolarea contractului pe o perioadă de 3 ani ar putea fi considerată ca o acoperire a lipsei de consimţământ, cauza ilicită şi imorală prin stabilirea de obligaţii şi sancţiuni numai cumpărătorului, contrar bunei-credinţe din relaţiile comerciale, este un alt argument în constatarea nulităţii contractului.
Prin Decizia 222 din 14 noiembrie 2008, Curtea de Apel Ploieşti a admis apelul pârâtei a schimbat în tot sentinţa atacată şi pe fond a respins acţiunea.
Instanţa de apel, prin încheierea din 14 noiembrie 2008, a respins excepţia tardivităţii declarării apelului considerând că la data de 9 aprilie 2008, pârâta a comunicat prin fax titularului: schimbarea sediului.
Pe fond, curtea de apel a reţinut că prin continuarea relaţiilor comerciale prelungite prin acte adiţionale la contractul a cărui nulitate se cere, reclamanta a confirmat lipsa consimţământului valabil exprimat la încheierea contractului.
În privinţa clauzei ilicite şi imorale, instanţa a considerat că inserarea unei clauze penale şi a unui pact comisoriu de gradul IV nu exclude în sarcina vânzătorului răspunderea sa pentru neexecutarea obligaţiilor.
Împotriva deciziei astfel pronunţată, reclamanta a declarat recurs susţinând că în mod greşit instanţa de apel a considerat apelul declarat în termen deşi nu au fost respectate prevederile art. 104 C. proc. civ., iar din răspunsul Tribunalului Prahova, la solicitarea curţii de apel, rezulta că nu s-a înregistrat nici o notificare a schimbării sediului pârâtei.
Pe fondul cauzei recurenta susţine că la încheierea contractului consimţământului reclamantei lipsea, persoana care a semnat contractul neavând nici o împuternicire de reprezentare, iar cauza ilicită şi imorală este rezultatul acestei modalităţi frauduloase de încheiere a înţelegerii dintre părţi prin care uneia îi reveneau numai obligaţii agravate de penalităţi iar alteia numai drepturi.
Recursul este fondat şi va fi admis pentru considerentele ce se vor expune.
Prevederile art. 98 C. proc. civ., stabilesc imperativ ca schimbarea domiciliului uneia din părţi în timpul judecăţii, sub pedeapsa neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoştinţa instanţei prin petiţie la dosar, iar părţii potrivnice prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu petiţia prin care se încunoştiinţează instanţa despre schimbarea domiciliului.
Instanţa de fond, la datele de 14 mai şi 30 mai 2008, încearcă să comunice pârâtei hotărârea civilă 221 din 21 februarie 2008, însă dovezile de comunicare sunt restituite cu menţiunea destinatar mutat, situaţie în care a dispus realizarea comunicării prin afişare la data de 5 iunie 2008, în consideraţia dispoziţiilor art. 92 şi 921 C. proc. civ.
Instanţa de apel a nesocotit dispoziţiile textelor evocate care impun părţilor în proces o conduită neechivocă.
Apelanta – intimată în încercarea de a-şi motiva lipsa de diligenţă în executarea obligaţiilor procesuale, a susţinut că la data de 9 aprilie 2008, a transmis prin fax adresa 108 din 7 aprilie 2008, adresă care nu se regăseşte între actele Tribunalului Prahova, astfel încât demersul ei, în afara prevederilor legale, nu poate fi considerat.
În această măsură, faţă de dispoziţiile art. 284 şi 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul, va modifica Decizia nr. 222 din 14 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în sensul că respinge apelul pârâtei ca tardiv declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC S.D. SRL Ploieşti împotriva deciziei nr. 569 din 20 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Modifică Decizia recurată în sensul că respinge apelul declarat de pârâta SC C.V.P. SRL Bucureşti ca tardiv declarat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 septembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2169/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2171/2009. Comercial → |
|---|
