ICCJ. Decizia nr. 2369/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2369/2009
Dosar nr. 6864/3/2008
Şedinţa publică din 13 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanţii A.C.P.J. şi A.C.J.A. au chemat în judecată pârâta SC A.P. SRL pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună evacuarea pârâtei din imobilul situat în Bucureşti, sector 1.
La data de 15 noiembrie 2007 reclamanţii şi-au modificat acţiunea solicitând şi contravaloarea lipsei de folosinţă evaluată la suma de 1000 lei.
Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat instituirea unui drept de retenţie asupra imobilului până la restituirea cheltuielilor necesare şi utile efectuate, evaluate provizoriu la suma de 3800 lei prin cererea precizatoare din 18 aprilie 2008.
La termenul din 18 aprilie 2008 s-a respins cererea de suspendare a judecăţii formulată de pârâtă în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ.
Prin încheierea din 9 mai 2008 s-a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâta-reclamantă.
La termenul din data de 9 mai 2008 reclamanţii au renunţat la judecata capătului de cerere având ca obiect contravaloarea lipsei de folosinţă.
Prin sentinţa comercială nr. 6569 din 23 mai 2008 Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a, a respins acţiunea principală ca neîntemeiată şi a admis cererea reconvenţională obligând reclamanţii-pârâţi la plata sumei de 3800 lei reprezentând cheltuieli de întreţinere şi îmbunătăţire a spaţiului, către pârâta-reclamantă plus 1820,96 lei cheltuieli de judecată. Totodată, s-a dispus instituirea unui drept de retenţie în favoarea pârâtei-reclamante asupra spaţiului în suprafaţă de 11,95 mp până la achitarea sumei de 3800 lei.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii şi pârâta.
Prin Decizia nr.442 din 10 octombrie 2008 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a, a admis apelul reclamanţilor şi a schimbat în parte sentinţa atacată în sensul admiterii acţiunii principale şi s-a dispus evacuarea pârâtei din imobilul situat în Bucureşti, sector 1 pentru lipsă de titlu.
S-a respins cererea reconvenţională ca rămasă fără obiect.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
S-a respins apelul pârâtei.
S-au compensat în parte cheltuielile de judecată şi intimata SC A.P. SRL Bucureşti a fost obligată să plătească apelanţilor suma de 694 lei cheltuieli de judecată.
În motivarea deciziei s-a reţinut, în esenţă, că apelanţii-reclamanţi au dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului, conform dispoziţiei Primarului General nr. 8834 din 28 septembrie 2007 şi încetarea contractului de închiriere al pârâtei, notificată de C.G.M.B. –A.F.I.
S-a mai reţinut că apelanţii-reclamanţi au notificat pârâta pentru eliberarea spaţiului deţinut.
În raport de probele administrate, instanţa de apel a reţinut că acţiunea de evacuare este pe deplin întemeiată, cu atât mai mult cu cât în apel reclamanţii-pârâţi au făcut dovada achitării pretenţiilor pârâtei, conform ofertei reale urmată de consemnaţiune.
Instanţa a apreciat că, urmare a plăţii sumei recunoscute din cererea reconvenţională, aceasta a rămas fără obiect, stingându-se şi accesoriul acesteia reprezentat de dreptul de retenţie.
În ceea ce priveşte apelul pârâtei s-a apreciat că este nefondat – aceasta nu deţine dovezi pe baza cărora să se poată pronunţa un expert tehnic, iar pe de altă parte în speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile OUG nr. 40/1999, spaţiul închiriat neavând destinaţia de locuinţă.
Pârâta a declarat recurs împotriva acestei decizii pe care o consideră netemeinică şi nelegală, susţinând că în speţă este îndeplinită condiţia bunei-credinţe a posesorului care a deţinut spaţiul în baza contractului nr. 15 din 24 mai 1979 prelungit de drept, operând tacita relocaţiune.
Solicită menţinerea sentinţei instanţei de fond până la plata efectivă a despăgubirilor şi cheltuielilor de judecată.
Recursul este neîntemeiat.
Potrivit art. 304 C. proc. civ, modificarea sau casarea hotărârii recurate se poate solicita pentru motivele de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute la pct. 1-9.
Se constată că susţinerile recurentei nu se pot încadra în motivele de recurs prevăzute la art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.
Afirmaţia recurentei că se află în derulare contractul de închiriere şi că nu poate fi evacuată pentru că a operat tacita relocaţiune, nu poate fi reţinută întrucât din actele dosarului rezultă că reclamanţii au notificat pârâta pentru eliberarea spaţiului deţinut conform notificării de la fila 10 din dosarul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti nr. 21206/299/2007 nedorind prelungirea contractului de închiriere.
Pentru aceste considerente recursul pârâtei urmează să fie respins.
În temeiul dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ, recurenta urmează să fie obligată să plătească intimaţilor suma de 2500 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SC A.P. SRL Bucureşti împotriva deciziei comerciale nr. 442 din 10 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Obligă recurenta să plătească intimaţilor suma de 2500 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 994/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1076/2009. Comercial → |
|---|
