ICCJ. Decizia nr. 2574/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2574/2009
Dosar nr. 39717/3/2006
Şedinţa publică din 27 octombrie 2009
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 17 noiembrie 2006, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, sub nr. 39717/3/2006, reclamanţii C.I.O., personal şi în calitate de reprezentant legal al reclamanţilor minori C.Z.I.M. şi C.Z.G.V. au solicitat obligarea pârâtei SC W.G.A. SRL la plata sumei de 168.980 RON, echivalentul în lei a sumei de 47.600 Euro, reprezentând daune interese pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în contractul nr. 1136.05 din 8 iulie 2005, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că au încheiat cu pârâta contractul menţionat al cărui obiect l-a constituit elaborarea documentaţiilor de proiectare pentru un sat de vacanţă în Snagov, respectiv: a) plan urbanistic zonal – PUZ; b) Proiect Conceptual & Plan General.
Preţul contractului a fost stabilit la 74.970 Euro + TVA, preţ care a fost achitat integral, la datele stabilite în contract.
Dacă prima parte a contractului (întocmirea documentelor de obţinere PUZ) a fost îndeplinită cu întârziere (cu mult peste termenul stabilit în contract – septembrie 2006), nu acelaşi lucru se poate spune în privinţa a celei de-a doua părţi a obiectului contractului, respectiv „Proiect conceptual & Plan general".
În concret, motivul determinant al încheierii contractului cu pârâta l-a constituit oferta acesteia de a proiecta şi obţine avizele necesare de la autorităţile competente pentru locuinţe lacustre cu piloni în lac, ce urmau să fie construite în satul de vacanţă Snagov. Deşi reclamantul şi-a manifestat îndoiala cu privire la obţinerea avizelor pentru acest tip de locuinţe, pârâta a susţinut că printr-o corectă argumentare, acestea pot fi obţinute.
Instituţiile abilitate nu au aprobat soluţia avansată de pârâtă, motivat de faptul că cererea contravine reglementărilor legale.
De asemenea, soluţia oferită de pârâtă presupunea excavarea din lac, a 80.000 mc de pământ, soluţie care, de asemenea, nu a fost acceptată de autorităţi.
Au mai arătat reclamanţii că Planul Conceptual trebuia întocmit avându-se în vedere condiţiile impuse în avizul PUZ, pentru a fi executabil. În situaţia în care avizul PUZ nu permitea soluţiile prezentate de proiectant, întreaga documentaţie urma să fie refăcută, conform condiţiilor impuse de avizul PUZ, ceea ce proiectantul nu a făcut.
Astfel, locuinţele proiectate nu mai au nici un fel de concept, fiind definite doar sub forma unor amprente.
Pentru a crea aparenţa că şi-a îndeplinit obligaţiile, pârâta a predat o documentaţie formată din planşele folosite pentru obţinerea PUZ, pe care a denumit-o „Plan General".
Întregul proiect a fost predat la nivel de schiţă şi nu la nivel de plan general, aşa cum se prevede în contract.
Au mai susţinut reclamanţii că pe tot parcursul derulării contractului cu pârâta, au solicitat acesteia ca la final, documentaţia pe care o va pune la dispoziţie acestuia să-i permită ca după această fază de proiectare, să poată realiza un proiect de execuţie pentru oricare dintre obiectivele arhitecturale ce alcătuiesc satul de vacanţă. Or, documentaţia ce le-a fost predată nu le conferea această posibilitate, neconţinând elemente suficiente pentru elaborarea unei teme de proiectare, întrucât lipsesc o serie de elemente ca de exemplu: planurile de sistematizare pe verticală/amenajare teren, „localizări în plan" dimensiuni suprafeţe de amenajare, etc.
Cât priveşte cuantumul daunelor-interese sa arătat că acestea au fost apreciate prin raportare la jumătate din valoarea contractului, faţă de considerentele mai sus expuse.
Prin sentinţa comercială nr. 1582 din din pinsI- tuieli de judecată. 4 februarie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, s-a admis în parte cererea formulată de reclamanţi şi a fost obligată pârâta la plata sumei de 23.800 Euro, calculat la cursul de schimb 1 Euro - 3,55 Ron, reprezentând daune interese, precum, cu 4.319 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că între părţi s-a încheiat contractul nr. 1136.05 din 8 iulie 2005, prin care pârâta SC W.G.A. SRL s-a obligat, în calitate de proiectant general, să elaboreze documentaţiile de proiectare:
Plan urbanistic zonal – PUZ; 2, proiect conceptual şi plan general cu conţinutul detaliat în anexa 1 la contract, pentru dezvoltarea unui sat de vacanţă în Snagov, în beneficiul reclamanţilor.
În anexa nr. 2 la contract, la pct. A s-a enumerat conţinutul planului urbanistic zonal, iar la pct. B conţinutul proiectului conceptual şi planului general.
Pârâta s-a obligat să realizeze serviciile contractate cu profesionalism, în conformitate cu legile, codurile, standardele, regulile şi normele aplicabile pentru proiectare şi construcţie, cu diligenţa celui mai bun specialist în materie; - art. 3.4 din contract.
La data de 1 septembrie 2005, pârâta a predat beneficiarilor documentaţia preliminară a proiectului conceptual şi planul general precum şi documentaţia PUZ - (fila 23 + 68 şi urm. din vol. I), iar la 14 septembrie 2006 – (filele 1 şi urm. vol. II) – s-a predatat documentaţia PUZ, astfel cum a fost avizată de Consiliul Judeţean Ilfov.
În 30 noiembrie 2005, pârâta a predat reclamantului O.C. proiectul conceptual şi planul general cu conţinut: plan general; memoriu tehnic; etapizare layere; hotel – proiect conceptual; estimare buget; prezentare 3D-CD- (fila 22 vol I).
De asemenea, la data de 13 decembrie 2005, pârâta a predat documentaţia de proiect conceptual şi plan general - specificaţii generale, în 2 exemplare pe suport de hârtie şi 2 CD.
Privitor la prima parte a contractului - realizarea planului urbanistic zonal PUZ reclamanţii nu au avut obiecţiuni în ceea ce priveşte calitatea lucrării predate, litigiul fiind generat de modul în care a fost întocmită documentaţia pentru proiectul conceptual şi planul general.
Reclamanţii au învestit instanţa cu o acţiune personală, în realizare, solicitând daune interese compensatorii pentru că pârâta nu şi-a îndeplinit corespunzător obligaţia de întocmire a proiectului conceptual şi a planului general. Documentaţia proiectului conceptual şi a planului general trebuia realizată pe baza la yout-ului şi a studiilor de urbanism şi trebuia supusă spre aprobare reclamanţilor, în calitate de beneficiari, aşa cum rezultă din art. 3.3. din contract.
Instanţa de fond a dispus efectuarea unei expertize de specialitate, în arhitectură, realizată de expert R.G.M., care a arătat că legislaţia în vigoare nu cuprinde prevederi cu privire la conţinutul proiectului conceptual şi a planului general.
Reclamanţii au susţinut în cererea de chemare în judecată faptul că, întrucât avizul PUZ nu a permis soluţia locuinţelor lacustre, întreaga documentaţie trebuia să fie refăcută, conform condiţiilor impuse de avizul PUZ, pentru că altfel, locuinţele proiectate nu mai au nici un fel de concept.
Pârâta s-a apărat în sensul că nu era necesară refacerea întregii documentaţii în urma obţinerii avizului PUZ, ci au fost efectuate anumite revizii care nu au schimbat conceptul iniţial.
Pârâta a recunoscut la interogatoriu (răspunsul de la fila 251) dosar fond că planşele predate în cadrul secţiunii plan general sunt aceleaşi cu planşele PUZ, dar a precizat că documentaţia planul general este mai amplă.
Prin soluţia pronunţată instanţa de fond a înlăturat susţinerea pârâtei în sensul că realizarea planului general nu apare ca o obligaţie distinctă, întrucât potrivit contractului, planul general trebuia întocmit pe baza layout-ului şi a studiilor de urbanism, cu conţinutul precizat în anexa la contract şi predat ca atare.
Reclamanţii au efectuat plata finală, dar ulterior au înţeles să sesizeze instanţa pentru plata despăgubirilor, arătând că preţul nu echivalează cu o aprobare fără rezerve a proiectului deoarece acesta conţine elemente tehnice, de arhitectură, străine unei persoane fără pregătire în domeniu.
În speţă, pârâta nu a probat că practica de avizare a Prefecturii Ilfov impune încorporarea informaţiilor prevăzute de planul general în planul de urbanism. Aşa cum rezultă din răspunsul expertului la obiectivul nr. 2 al expertizei, în planşele predate cu titlu de plan general se regăsesc 6 capitole preluate din documentaţia PUZ. Or pentru documentaţia PUZ părţile au stabilit un preţ diferit faţă de preţul realizării proiectului conceptual şi planului general.
Domeniul de aplicare invocat şi în raport de care instanţa a analizat acţiunea a fost cel al răspunderii civile contractuale, debitorului revenindu-i obligaţia să probeze executarea sau clauzele exoneratoare de răspundere, întrucât, pe tărâm contractual, neexecutarea se prezumă.
Aşa fiind, faţă de clauzele contractului de proiectare, instanţa de fond a reţinut că documentaţia PUZ este distinctă de cea a planului general. Astfel, s-a constatat că părţile au stabilit preţuri diferite (conform art. 9 din contract). În aceste condiţii instanţa de fond a înlăturat susţinerea pârâtei că aceasta a executat contractul cu diligenţa celui mai bun specialist şi a reţinut că documentaţia PUZ nu poate fi şi plan general în acelaşi timp.
Faţă de aceste împrejurări, tribunalul a verificat dacă sunt îndeplinite condiţiile acordării de despăgubiri, respectiv prejudiciul, vinovăţia debitorului, fapta ilicită şi raportul de cauzalitate între faptă şi prejudiciu.
În cauză, fapta ilicită invocată de reclamanţi, întocmirea de către pârâtă a unui proiect incomplet, a fost probată, parţial.
Astfel, pe de o parte, expertul a precizat că proiectul întocmit de pârâtă este suficient ca bază pentru întocmirea proiectului tehnic şi a proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor, deci proiectul nu este neexecutabil. De asemenea, pârâta a elaborat corespunzător şi proiectul conceptual (filele 10-11 – vol. III) „prevederile contractului de proiectare cu privire la proiectul conceptual au fost îndeplinite".
Pe de altă parte, instanţa a reţinut că pârâta a predat un material incomplet pentru locuinţele lacustre ţinând cont de faptul că era necesară o nouă concepţie de moduli adaptabili la configuraţia terenului.
Pentru aceste considerente tribunalul a arătat că, după avizarea PUZ - ului, pârâta trebuia să refacă documentaţia, atâta timp cât nu a fost agreată soluţia caselor lacustre din moduli pe stâlpi.
De asemenea, tribunalul a reţinut că predarea planurilor PUZ cu titulatura plan general, încalcă dispoziţiile contractuale care impun documentaţii diferite pentru cele două etape de proiectare.
Aşa fiind tribunalul a reţinut o neexecutare parţială a obligaţiilor contractuale asumate de pârâtă, pentru care trebuie stabilit cuantumul prejudiciului.
Prejudiciul suferit trebuie să cuprindă pierderea efectiv suferită şi câştigul pe care reclamanţii nu l-au putut realiza.
Predarea planurilor PUZ cu titulatura plan general, a încălcat dispoziţiile contractuale care impun documentaţii diferite pentru cele două etape de proiectare.
În speţă, nu s-au produs dovezi privind câştigul nerealizat, dar, în opinia tribunalului, s-a acordat pierderea efectiv suferită prin raportare la onorariul achitat de reclamanţi. Astfel, reclamanţii au solicitat suma de 168.980 RON pentru realizarea proiectului conceptual şi planului general. Proiectul conceptual a fost realizat, iar în lipsa altor criterii privind preţul contractului, pentru nerealizarea întocmai a planului general, pârâta a fost obligată la ½ din suma achitată de reclamanţi.
Faţă de considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 696 şi urm. şi art. 1073 - art. 1082 C. civ., tribunalul a obligat pe pârâtă la plata către reclamanţi a sumei de 84.490 RON, echivalentul a 23.800 Euro, calculat la cursul de schimb 1 Euro = 3,55 RON, reprezentând daune interese.
De asemenea, pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu expert (2000 lei) şi taxa judiciară de timbru în limita sumei acordate (2314 lei) şi timbru judiciar (5 lei).
Nemulţumită de această soluţie reclamanţii şi pârâta au declarat apel, care a fost respins, ca nefondat prin Decizia comercială nr. 360 din 26 septembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, reţinându-se în considerentele deciziei că instanţa de fond a apreciat corect şi temeinic actul juridic dedus judecăţii.
În contra celei din urmă hotărâri reclamanţii şi pârâta au declarat recurs.
1. În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanţii arată că îşi întemeiază recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., în argumentarea cărora susţin că instanţa de apel a ignorat concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, precum şi faptul că pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţiile cu privire la documentaţia asumată prin contractul părţilor, precum şi împrejurarea că reclamanţii au achitat preţul contractului, aşa cum rezultă din ordinele de plată şi că nu li s-a acordat cuantumul integral al daunelor interese. În consecinţă solicită admiterea recursului, admiterea apelului reclamanţilor şi schimbarea în parte a sentinţei tribunalului, în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 168,980 lei cu titlu de daune-interese pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale şi cu referire la planul conceptual.
2. Pârâta prin recursul declarat arată că îşi întemeiază recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., în argumentarea căreia susţine că şi-a executat contractul cu diligenţa unui profesionist, iar expertiza efectuată în cauză trebuia să se raporteze la conţinutul planului general pe care pârâta l-a încorporat în planul de urbanism şi nu la forma de predare, astfel, în opinia recurentei-pârâte societatea avea obligaţia să răspundă prin conţinut la obiectul contractului şi nu ca prezentare prin planşe diferite; şi, pentru toate aceste considerente pârâta solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Verificând regularitatea cererilor de recurs în raport de prevederile art. 3021 C. proc. civ. Înalta Curte constată că acestea nu îndeplinesc cerinţele art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. potrivit căruia cererea de recurs va cuprinde sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Recurenţii au invocat în drept dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., însă din analizarea criticilor rezultă că raportarea la aceste dispoziţii este formală, deoarece ele nu vizează vreo dispoziţie legală greşit aplicată sau interpretată de instanţa de apel şi nici interpretarea greşit a unui act juridic sau schimbarea înţelesului acestuia, ci analiza materialului probator.
În realitate recurenţii solicită instanţei de recurs să reaprecieze situaţia de fapt prin reanalizarea probelor şi a concludenţei acestora şi să verifice documentaţia aferentă contractului pentru construirea complexului.
Vizând temeinicia deciziei atacate şi n legalitatea acesteia criticile nu sunt susceptibile de a fi încadrate în vreunul din motivele prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.
Astfel fiind, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 3021 alin. (1) lit. c) care stipulează expres că cererea de recurs va cuprinde sub sancţiunea nulităţii motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursurile şi în consecinţă Înalta Curte urmează a constata nulitatea cererilor de recurs formulată de reclamanţi şi pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nulitatea cererilor de recurs formulate de reclamantul C.I.O., în nume personal şi în calitate de reprezentant legal al minorilor C.Z.I.M. şi C.Z.G.V. şi pârâta SC W.G.A. SRL împotriva deciziei nr. 360 din 26 septembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, conform art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2572/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2576/2009. Comercial → |
|---|
