ICCJ. Decizia nr. 2609/2009. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 2609/2009

Dosar nr. 1760/40/2008

Şedinţa publică din 28 octombrie 2009

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată, iniţial, la Judecătoria Botoşani sub nr. 8757/193/2007, din 17 septembrie 2007, reclamantul N.M. a chemat în judecată pârâta SC R. SRL Botoşani, pentru a se pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare a apartamentului situat în Botoşani,; obligarea pârâtei să predea apartamentul cu dotările la care s-a obligat prin actul adiţional şi anume: tâmplărie interioară furniruită; tâmplărie exterioară din procesul-verbal de contravenţie cu geam termopan; calorifere din oţel, gresie, faianţă h =1,5 m, cal. I din producţie românească în baie şi bucătărie; centrală de apartament pe gaz; pardoseli gresie în holuri; zugrăveli cu var lavabil; obligarea pârâtei la plata sumei de 44.492,4 lei, reprezentând penalităţi de întârziere pentru neexecutarea contractului până la introducerea acţiunii şi la cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1012 din 4 martie 2008, Judecătoria Botoşani a admis excepţia de necompetenţă materială invocată, din oficiu, şi în temeiul art. 158 C. proc. civ. a declinat competenţa materială de soluţionare în favoarea Tribunalului Botoşani, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, cauza fiind înregistrată la această din urmă instanţă sub nr. 1760/40/2008 din 4 aprilie 2008.

Prin sentinţa nr. 1044 din 7 octombrie 2008, Tribunalul Botoşani, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins ca nefondată acţiunea.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal a declarat apel reclamantul.

Prin Decizia nr. 17 din 9 februarie 2009, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a admis apelul, a schimbat în totalitate sentinţa şi a admis acţiunea.

A constatat că reclamantul a dobândit, prin cumpărare de la pârâtă, apartamentul situat în Botoşani.

A obligat pârâta să-i predea reclamantului apartamentul menţionat cu dotările la care s-a obligat prin act adiţional şi să-i plătească suma de 44.492,4 lei penalităţi de întârziere şi suma de 6.130 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel, a reţinut că, prin contractul nr. 11 din 22 iunie 2005, respectiv art. 3.1, intimata s-a obligat să execute şi să finalizeze lucrările la apartamentul contractat, în termen de 5 luni, începând cu data de 30 mai 2005, termen prelungit prin actul adiţional, până la data de 30 iunie 2006.

Din nicio clauză contractuală nu rezultă că intimata ar putea fi exonerată de obligaţia de predare a apartamentului la termenul contractual stipulat, în cazul în care beneficiarii celorlalte apartamente ale condominiului nu îşi onorează obligaţiile contractuale, aşa cum eronat a reţinut prima instanţă.

Din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că, deşi preţul convenit a fost achitat integral, lucrările contractante nu au fost finalizate nici până în prezent, situaţie de fapt reţinută, de altfel, şi de către instanţa de fond, încât acţiunea trebuia admisă în totalitate şi nu respinsă, pârâta datorând şi penalităţi de întârziere.

Ca urmare, pârâta a formulat recurs invocând motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. şi a arătat, în esenţă, că instanţa de apel a denaturat convenţia care are ca obiect executarea unor lucrări de construcţii şi nu vânzarea-cumpărarea unui apartament, s-a nesocotit clauza privind convenirea unui preţ ferm care impunea obligativitatea respectării plăţilor la datele stabilite prin contract de către toţi investitorii, având în vedere că ridicarea construcţiei implica lucrări comune în condominiu, iar plata cu întârziere a ratelor la termenele stabilite de către ceilalţi beneficiari a determinat acceptarea de către aceştia, cu excepţia intimatului - reclamant, a reactualizării preţului, sau a suportării unor penalităţi de întârziere, încât nu se poate reţine nicio culpă în executarea obligaţiilor, dimpotrivă, intimatul - reclamant este cel care a împiedicat continuarea lucrărilor de construcţie.

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând recursul prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate se găseşte nefondat.

În privinţa primului motiv de recurs, (art. 304 pct. 8 C. proc. civ.) acesta este incident atunci când instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, i-a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.

Observând conţinutul convenţiei dedusă judecăţii, se constată că prin contractul de execuţie nr. 1) din 22 iunie 2005, recurenta-pârâtă s-a obligat să execute, într-un condominiu, lucrările prevăzute în anexa 1 la contract, la apartamentul nr. 7 din blocul E2 situat în municipiul Botoşani pentru preţul de 23919 Euro reprezentând 865.891.719 lei suplimentat prin actul adiţional nr. 1 din martie 2006 în sumă de 100.368.000 lei.

În capitolul XII intitulat – Alte clauze - se menţionează că la prezentul contract se anexează declaraţia notarială dată de administratorul societăţii R. SRL Botoşani că, la recepţia apartamentului nr. 7, cu două camere de la etajul III se va încheia contractul de vânzare-cumpărare, pe baza facturilor achitate reprezentând contravaloarea lucrărilor executate.

În raport de acest conţinut, instanţa de apel a dat o interpretare contractului corespunzătoare voinţei părţilor, fiind evident că la recepţia apartamentului şi nu a întregului condominiu, recurenta-pârâtă s-a obligat să încheie şi contractul de vânzare - cumpărare, cu fiecare beneficiar.

Cât priveşte acceptarea suportării de către beneficiarii apartamentului a plăţii unor daune sub forma penalităţilor de întârziere, pentru nerespectarea propriilor termene de plată, acest fapt este irelevant din perspectiva preţului convenit cu intimatul-reclamant şi achitat la termen şi a limitelor investirii instanţei, neexistând nicio clauză în contract privind angajarea unei astfel de obligaţii pentru nerespectarea termenelor de plată de către ceilalţi beneficiari ai condominiului, astfel că nu se poate reţine denaturarea conţinutului convenţiei.

În privinţa celui de al doilea motiv de recurs (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.), incident atunci când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal şi a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, se constată că niciuna dintre ipotezele prevăzute de textul de lege nu se regăseşte în cauză.

Instanţa de apel, cu referire la situaţia de fapt reţinută, ce nu mai poate face obiectul analizei în recurs, faţă de limitele legale ale acestei căi de atac, a constatat îndeplinirea la termen a obligaţiilor de către intimatul - reclamant şi încălcarea obligaţiilor de către recurenta-pârâtă, încât, în mod legal a dat eficienţă dispoziţiilor art. 969 C. civ., raportat la art. 2.1 din contract privind obiectul contractului şi preţul, art. 3.1 din contract privind durata execuţiei lucrărilor, respectiv art. 6.6 şi art. 7.1 privind responsabilităţile părţilor şi a admis apelul.

Prin urmare, nici acest motiv de recurs nu este fondat încât, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta SC R. SRL Botoşani, împotriva deciziei Curţii de Apel Suceava nr. 17 din 9 februarie 2009, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 octombrie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2609/2009. Comercial