ICCJ. Decizia nr. 2617/2009. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 2617/2009

Dosar nr. 371/1285/2008

Şedinţa publică din 28 octombrie 2009

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa comercială nr. 2296 din 13 octombrie 2008 Tribunalul Comercial Cluj a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamantei SC S & MG SRL Cluj - Napoca în contradictoriu cu pârâta SC T.A.C. SRL Oradea, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a înscrisului intitulat „Promisiune de vânzare - cumpărare" nr. 1 din 25 iulie 2006, pretins încheiat între reclamantă în calitate de vânzător şi pârâtă în calitate de cumpărător şi privind imobilul „modelăria de lemn" situat pe platforma CUG din Cluj -Napoca.

Prin Decizia nr. 9 din 27 ianuarie 2009 Curtea de Apel Cluj a admis excepţia netimbrării apelului şi drept urmare a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamantă împotriva menţionatei sentinţe. Curtea a constatat că deşi apelanta - reclamantă a fost înştiinţată să achite 6 lei taxă judiciară de timbru şi 0,15 lei timbru judiciar nu şi-a îndeplinit obligaţia, fiind supusă sancţiunii prevăzute de art. 20 alin. (39 din Legea nr. 146/1997 şi art. 308 alin. (4) C. proc. civ.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen, reclamanta SC S & MG SRL solicitând casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Cluj sau modificarea deciziei în sensul admiterii apelului şi a acţiunii introductive.

În motivarea recursului, sub aspectul casării deciziei atacate, se arată că reclamanta achitase taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar cu cinci zile înainte de termen dar că dovada achitării acestora nu a fost transferată din dosarul tribunalului în dosarul curţii de apel, aşa încât instanţa nu a observat-o.

Cu privire la solicitarea de modificare a deciziei, întemeiată în drept pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se susţine, în esenţă, că promisiunea de vânzare - cumpărare ce face obiectul litigiului este nulă deoarece s-a încheiat cu nesocotirea limitelor atribuţiilor administratorului, pentru cauză ilicită, respectiv vânzarea bunului altuia, pentru lipsa preţului real şi serios şi pentru nerespectarea cerinţei privind forma autentică.

Examinând recursul prin prisma motivului de casare invocat Înalta Curte constată că acesta este întemeiat.

Reclamanta a formulat apelul la 5 decembrie 2008, dosarul a fost înaintat la Curtea de Apel Cluj în 8 ianuarie 2009, la 14 ianuarie 2009 reclamanta -apelantă a primit citaţia cu menţionarea taxei judiciare şi a timbrului judiciar iar la 23 ianuarie 2009 a depus motivele de apel. În motivele de apel aflate la dosarul curţii de apel se menţionează că se anexează şi taxa de timbru şi timbru judiciar (fila 11), care însă nu sunt ataşate, în schimb, în dosarul Tribunalului Comercial Cluj se află încă un exemplar al motivelor de apel, fără a fi ataşate acestui dosar, cu menţiunea înregistrării la Curtea de Apel Cluj la 23 ianuarie 2009 şi la care este ataşată dovada achitării taxei judiciare de timbru şi timbrul judiciar.

Faţă de cele de mai sus, Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ., să admită recursul reclamantei, să caseze Decizia atacată şi să trimită cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta SC S & MG SRL Cluj - Napoca, împotriva deciziei Curţii de Apel Cluj nr. 9 din 27 ianuarie 2009, casează Decizia atacată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe spre rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 octombrie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2617/2009. Comercial