ICCJ. Decizia nr. 2672/2009. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2672/2009
Dosar nr. 47371/3/200.
Şedinţa publică din 30 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă :
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele :
Prin sentinţa comercială nr. 5254 din şedinţa Camerei de Consiliu de la 10 aprilie 2008, pronunţată în dosarul nr. 47371/3/2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins ca nefondată acţiunea în anulare formulată de reclamantul A.I. în contradictoriu cu pârâta SC C. SA cu sediul în Popeşti Leordeni, Judeţul Ilfov.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că reclamantul a invocat nulitatea hotărârilor adunării generale ordinare şi extraordinare ale acţionarilor societăţii pârâte din 11 decembrie 2007 pentru că convocatorul conţine menţiunea „propunerii privind data de înregistrare" fără indicarea acestei date şi pentru că acest convocator nu menţionează explicit problema ce va face obiectul dezbaterii.
Referitor la primul motiv de anulare a hotărârilor, prima instanţă l-a apreciat ca neîntemeiat, întrucât punctul de pe ordinea de zi este intitulat ,,propunere privind data de înregistrare", ceea ce presupune dezbaterea adunării generale cu privire la data de înregistrare prevăzută de Legea nr. 297/2004. A reţinut şi că reclamantul a invocat ca temei de anulare prevederile art. 2 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2006 al C.N.V.M, dar aceste prevederi legale precizează semnificaţia expresiei ,,data de înregistrare" , nu indică faptul că neprecizarea în convocator a datei de înregistrare este sancţionată cu anularea hotărârii.
Privitor la al doilea motiv de anulare a hotărârilor, prima instanţă a reţinut că nu este întemeiat, întrucât în convocator sunt indicate terenul şi construcţiile din comuna Popeşti-Leordeni evaluate prin raportul de evaluare, astfel că imobilele ce urmau a fi înstrăinate sunt individualizate.
Celelalte motive de anulare invocate de reclamant au fost apreciate ca vizând aspecte de oportunitate a hotărârilor adoptate, care nu pot cădea sub cenzura instanţei în condiţiile art. 132 din Legea nr. 31/1990.
Prin Decizia comercială nr. 334 din 18 septembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul A.I. împotriva sentinţei mai sus menţionate.
În motivarea acestei soluţii, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
Prima critică este nefondată. Astfel , aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2006 al C.N.V.M. invocate ca temei juridic al acţiunii în anulare definesc doar sintagma ,,dată de înregistrare", neexistând sancţiunea nulităţii hotărârii A.G.A. pentru lipsa precizării în convocator a date de înregistrare.
A doua critică este nefondată. Neindividualizarea completă a bunurilor, obiectul aprobării vânzării terenului şi construcţiilor din comuna Popeşti-Leordeni, Judeţul Ilfov, cu trimitere însă la raportul de evaluare nu înlătură posibilitatea acestuia de a se informa complet, uzând de procedura prevăzută de art. 1172 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, respectiv de a se adresa Consiliului de administraţie, cu întrebări înainte de data desfăşurării adunării generale.
Dreptul de a solicita informaţii şi obligaţia corelativă a societăţii tranzacţionate de a le pune la dispoziţie deţinătorilor de valori mobilizare rezultă de asemenea şi din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, obligaţie prevăzută în detaliu şi de Legea nr. 31/1990.
Cu privire la critica relativă la determinarea cumpărătorului imobilelor în discuţie, curtea de apel a apreciat că în mod judicios instanţa de fond a reţinut că natura măsurii ţine de oportunitatea acesteia, dar şi că simpla apartenenţă a societăţii cumpărătoare la acelaşi grup cu unul din acţionarii societăţii intimate nu reprezintă un impediment la vânzare , în lipsa unei interdicţii legale în acest sens.
De asemenea, este neîntemeiată şi critica privind nesocotirea dispoziţiilor art. 132 din Legea nr. 31/1990, întrucât prevederile legale invocate consacră obligaţia judecării acţiunii în anulare în camera de consiliu, obligaţie care a fost dealtfel îndeplinită, şi în strictă concordanţă cu dispoziţiile art. 261 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv în şedinţă publică, nefiind permisă confuzia între judecată şi pronunţarea hotărârii.
Împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs reclamantul, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., precum şi alte dispoziţii legale incidente în cauză şi solicitând modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii apelului şi a cererii de chemare în judecată şi anulând Hotărârilor A.G.E.A. şi A.G.O.A. SC C. SA Bucureşti, din data de 11 decembrie 2007.
Recurentul-reclamant critică pentru nelegalitate hotărârea instanţei de apel, formulând următoarele motive:
1. nemenţionarea în convocator a terenului ce urmează a fi înstrăinat de către societate conduce la concluzia că a fost încălcat dreptul acţionarilor societăţii la o corectă, transparentă informare, fapt ce atrage nevalabilitatea convocării şi ţinerii adunărilor generale a acţionarilor.
2. luarea hotărârii privind înstrăinarea terenului s-a făcut cu încălcarea dreptului acţionarilor minoritari;
3. judecarea cererii în anularea hotărârilor generale a acţionarilor s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990;
4. necuprinderea în convocare a propunerii privind data de înregistrare atrage nulitatea celor două Hotărâri ale A.G.E.A. şi A.G.O.A.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea motivelor de recurs, în raport de actele dosarului şi de hotărârile pronunţate în cauză, se constată următoarele:
1. primul motiv de recurs, privind nemenţionarea în convocator a terenului ce urmează a fi înstrăinat de societate nu este întemeiat întrucât în convocator s-a precizat că sunt vizate terenul şi construcţiile din comuna Popeşti-Leordeni, cu trimitere la raportul de evaluare întocmit asupra acestor bunuri, fără o identificare completă a acestora, iar reclamantul, dacă s-a aflat în dificultate de a-şi exprima poziţia referitor la vânzare, pentru a se informa complet, avea posibilitate de a se adresa consiliului de administraţie cu întrebări, pentru eventuale nelămuriri, în conformitate cu dispoziţiile art. 1172, alin. (3) din Legea nr. 31/1990 R, - ceea ce, în speţă, nu s-a întâmplat.
De asemenea, din actele dosarului, rezultă că raportul de evaluare a terenului în vederea vânzării, cuprinzând o descriere completă a bunurilor imobile ce urmau a fi înstrăinate a făcut parte din materialele puse la dispoziţia acţionarilor, înainte de ziua şedinţei, dar recurentul-reclamant nu şi-a manifestat intenţia de a-i cunoaşte conţinutul, neformulând nicio cerere în acest sens, - împrejurare în care, instanţele corect au apreciat ca nedovedită vătămarea pretinsă de reclamant.
2. cel de-al doilea motiv de recurs, ce se referă la încălcarea dreptului acţionarilor minoritari este, de asemenea, neîntemeiat, întrucât presupusele suspiciuni privind vânzarea imobilelor către o societate din acelaşi grup nu au fost dovedite, fiind doar simple afirmaţii, iar pe de altă parte, instanţele care s-au pronunţat în cauză au reţinut judicios că această critică legată de determinarea cumpărătorului imobilelor este o problemă ce ţine de oportunitatea măsurii, simpla apartenenţă a societăţii cumpărătoare la acelaşi grup cu unul dintre acţionarii societăţii pârâte, nereprezentând un impediment de plano la vânzare, în lipsa unei interdicţii legale, în această privinţă.
3. cel de-al treilea motiv de recurs, privind nerespectarea dispoziţiilor imperative prevăzute de dispoziţiile art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 R referitoare la judecarea cererilor în anularea hotărârii adunării generale a acţionarilor, în camera de consiliu este neîntemeiat, întrucât contrar susţinerilor recurentului-reclamant, astfel cum rezultă din examinarea hotărârilor pronunţate în cauză, şedinţele de judecată s-au desfăşurat în camera de consiliu.
4. cel de-al patrulea motiv de recurs este neîntemeiat, deoarece necuprinderea în convocator a ,,datei de înregistrare", având în vedere că stabilirea acestei date de înregistrare este atributul adunării generale a acţionarilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2006 C.N.V.M., nu este de natură să atragă nulitatea hotărârii A.G.A., ci, dimpotrivă, se constată că în mod legal a fost menţionată în convocator ca problemă a ordinii de zi ,,propunerea" pentru stabilirea datei de înregistrare.
În consecinţă, reţinându-se că reclamantul nu a formulat niciun motiv de recurs întemeiat, care în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ. să conducă la modificarea deciziei curţii de apel, aceasta va fi menţinută şi recursul declarat de reclamant se va respinge, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A.I. împotriva deciziei comerciale nr. 334 din 18 septembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 octombrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2670/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2673/2009. Comercial → |
---|