ICCJ. Decizia nr. 2680/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2680/2009
Dosar nr. 225/97/2005
Şedinţa publică din 3 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1628 din 18 octombrie 2006, Tribunalul Hunedoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis în parte acţiunea promovată de reclamanta SC C.I. SRL Bucureşti în contradictor cu pârâtul CONSILIUL LOCAL CRAIOVA pe care, în consecinţă, l-a obligat la plata sumei de 98.889 lei beneficiu nerealizat pentru locurile de parcare nepredate pe perioada 2004 – 31 decembrie 2005 şi la predarea diferenţei de parcări până la 1500 locuri, respingând în rest acţiunea.
Prin aceeaşi sentinţă s-a respins acţiunea reclamanţilor MUNICIPIUL CRAIOVA PRIN PRIMAR, CONSILIUL LOCAL CRAIOVA şi PRIMĂRIA CRAIOVA împotriva reclamantei având ca obiect anularea şi rezilierea contractului de asociere nr. 13/2001.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că între reclamantă şi pârâtul CONSILIUL LOCAL CRAIOVA s-a încheiat un contract de asociere, nr. 13/2001 având ca obiect amenajarea şi exploatarea în comun a parcărilor iar prin procesul verbal pe care reclamanta SC C.I. SRL Bucureşti l-a încheiat cu PRIMĂRIA CRAIOVA la 31 august 2004 au convenit asupra majorării tarifelor de staţionare conform contractului şi la efectuarea predării - primirii locurilor de parcare, diferenţei până la 1500 locuri în afara celor preluate iniţial şi prin procesul-verbal nr. 38470/2004, în termen de 6 luni.
Reţinând nerespectarea clauzelor contractuale de către pârâtul CONSILIUL LOCAL CRAIOVA, respectiv a art. 14 prin care acesta s-a obligat la exclusivitatea exploatării parcărilor publice, nefiind predate decât 695 locuri din 1500, acţiunea a fost admisă în sensul obligării CONSILIULUI LOCAL CRAIOVA către reclamantă la plata sumei de 98.889 lei – beneficiu nerealizat pentru perioada septembrie 2004 - 31 decembrie 2005 precum şi la diferenţa de parcări până la 1500 locuri, fiind respinsă cererea de obligare la majorarea tarifului şi la prejudiciul datorat nemajorării pentru perioada 2001 – 26 august 2004 şi până la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Cu privire la cererea formulată de pârâţi, s-a reţinut neîndeplinirea condiţiilor art. 948 C. com. şi că pârâtul CONSILIUL LOCAL CRAIOVA îşi invocă propria culpă privind nepredarea locurilor de parcare.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel MUNICIPIUL CRAIOVA PRIN PRIMAR, CONSILIUL LOCAL CRAIOVA ŞI PRIMĂRIA CRAIOVA , criticile acestora vizând natura contractului de asociere nr. 13/2001 care trebuia asimilat unui act administrativ în sensul dispoziţiilor Legii nr. 215/2001 şi HG nr. 965/2002 deoarece are ca obiect punerea în valoare a bunurilor de aparţin proprietăţii publice a Municipiului Craiova, eficienţa pactului comisoriu cu consecinţa rezilierii unilaterale şi numărul locurilor de parcare efectiv predate.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, prin Decizia nr. 110 din 3 octombrie 2008 a admis apelurile declarate de reclamanţi, a anulat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara, secţia contencios administrativ.
Instanţa de apel a reţinut ca fiind incidente în speţă prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 în vigoare la data declanşării litigiului dedus judecăţii întrucât contractul de asociere nr. 13/2001 a fost încheiat de o autoritate publică CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA şi are ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică reglementată de Legea nr. 213/1998, fiind asimilat unui contract administrativ.
Oricum, susţine instanţa de apel, natura contractului de asociere în sensul că acesta este un contract administrativ a fost tranşată prin Decizia nr. 750/2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ, iar instanţa competentă să soluţioneze orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea şi încetarea contractului administrativ este instanţa de contencios administrativ.
Se mai arată că în contractul pe care părţile l-au încheiat se referă la Legea nr. 69/1999 şi HCL nr. 62/2000, nu la art. 251-256 C. com.
În contra deciziei menţionate a declarat recurs reclamanta SC C.I. SRL BUCUREŞTI pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ. în a căror dezvoltare se arată că:
- în mod greşit instanţa de apel a calificat contractul ca fiind un contract administrativ deoarece la data încheierii lui nu era în vigoare Legea nr. 554/2004;
- contractul în speţă este rezultatul negocierii, nu este un act de autoritate al intimatei iar comportamentul pârâtei de a nu-l denunţa unilateral ci de a se adresa instanţei în vederea rezilierii lui este un argument în acest sens;
- Decizia invocată ca şi argument de instanţa de apel, a fost pronunţată într-un alt litigiu care a avut ca obiect anularea unui act administrativ.
Intimaţii PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CRAIOVA, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA şi MUNICIPIUL CRAIOVA au depus întâmpinare solicitând respingerea recursului întrucât legea aplicabilă litigiului este legea de la data soluţionării lui iar prin Decizia nr. 750/2008 a Curţii de Apel Alba Iulia s-a tranşat natura juridică a contractului de asociere nr. 13/2001 ca fiind un contract administrativ.
Recursul nu este fondat.
Se impune, mai întâi, observaţia că recurenta deşi a invocat ca suport pentru criticile sale motivele prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 şi 9 dezvoltarea lor se încadrează în motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., aplicarea şi interpretarea greşită a legii, respectiv a incidenţei Legii nr. 554/2004 în cauza de faţă.
Cu privire la acest aspect se constată că Legea nr. 554/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial la 7 decembrie 2004 iar data intrării ei în vigoare a fost stabilită prin art. 31 din lege la 30 zile de la data publicării în Monitorul Oficial, aceasta fiind, deci, 7 ianuarie 2005.
Acţiunea promovată de reclamantă s-a înregistrat ulterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, respectiv la 23 martie 2005 aşa încât normele procedurale pe care le conţine, fiind de imediată aplicare, sunt incidente litigiului de faţă în determinarea competenţei soluţionării lui, neavând relevanţă data încheierii contractului de asociere, aceasta privind raportul de drept fundamental dedus judecăţii.
Cum potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze orice litigii legate de încheierea, modificarea, interpretarea, executarea şi încetarea contractului administrativ iar contractul de asociere în speţă se încadrează în noţiunea de contract administrativ definită la art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, el având ca obiect punerea în valoare a unor bunuri proprietate publică, parcările fiind determinate ca atare de instanţe în situaţia de fapt stabilită, soluţia instanţei de apel de trimitere a cauzei la secţia de contencios administrativ a tribunalului spre competentă soluţionare este corectă .
Aşa fiind, Înalta Curte în raport de prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reţinând ca legală Decizia atacată va respinge recursul declarat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta – reclamantă SC C.I. SRL BUCUREŞTI împotriva deciziei nr. 110/A din 3 octombrie 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2678/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2681/2009. Comercial → |
|---|
