ICCJ. Decizia nr. 2689/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2689/2009
Dosar nr. 5881/1/2009
Şedinţa publică din 3 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 2899 din 20 iunie 2005 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a comercială, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta SC S.C. SRL împotriva pârâtei SC U.B. SRL şi s-a dispus rezilierea contractului de închiriere nr. 48 din 3 aprilie 2004, încheiat între părţi; a fost obligată pârâta să predea reclamantei spaţiul comercial situat în Bucureşti, sector 3 în starea în care a fost primit precum şi obiectele de inventar menţionate în anexa la contract, respectiv o chiuvetă, faianţă, un boiler electric, un contor electric seria 0000047, un tablou de 8 siguranţe, două servante pal nelaminat, un dulap pal nelaminat, un ventilator, un raft metalic cu trei poliţe; a fost obligată pârâta să plătească suma de 26.046.900 lei contravaloare chirie aferentă lunilor ianuarie – februarie – martie 2005 şi suma de 3.907.035 lei penalităţi de întârziere.
Prin Decizia comercială nr. 104 din 28 februarie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a admis apelul declarat de SC S.C. SRL, a schimbat în parte sentinţa în sensul că a obligat pârâta-intimată la 625.000 lei cheltuieli de judecată către reclamantă; păstrând celelalte dispoziţii ale hotărârii de fond.
Prin cererea înregistrată la 18 martie 2009 SC S.C. SRL BUCUREŞTI a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul deciziei comerciale nr. 104/2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin care s-a admis apelul formulat împotriva sentinţei comerciale nr. 2899/2005 a Tribunalului Bucureşti.
În motivarea cererii se arată că deşi s-a admis apelul, constatând că nu au fost acordate cheltuielile de judecată de către instanţa de fond, din eroare, Curtea a acordat numai 625.000 ROL conform chitanţelor aflate în dosarul judecătoriei înainte de declinarea competenţei, fără a observa existenţa chitanţelor ce atestau plăţile taxei de timbru achitate după declinare.
Se mai arată că deşi s-a formulat recurs arătând eroarea strecurată în stabilirea cuantumului cheltuielilor, această decizie a rămas definitivă şi irevocabilă, prin respingerea recursului.
Se solicită a se consemna că suma corectă este de 1854 RON şi nu doar 625 RON cum din eroare s-a consemnat.
Prin încheierea din Camera de Consiliu de la 5 mai 2009 Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată cererea formulată de petenta SC S.C. SRL BUCUREŞTI în contradictoriu cu SC U.B. SRL privind îndreptarea erorii materiale strecurată în cuprinsul deciziei comerciale nr. 104 din 23 februarie 2006 pronunţată de Secţia a V-a comercială a Curţii de Apel Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că în cauză nu-şi găsesc aplicarea dispoziţiile art. 281 C. proc. civ. întrucât nu există o eroare materială, în sensul în care aceasta este definită de lege şi că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit printr-o decizie irevocabilă că instanţele au apreciat corect cuantumul cheltuielilor de judecată.
Împotriva încheierii a declarat recurs petenta SC S.C. SRL BUCUREŞTI solicitând în baza art. 312 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., admiterea recursului, modificarea încheierii din camera de consiliu din data de 5 mai 2009 pronunţată în dosarul nr. 52578/2/2005 în sensul admiterii cererii de îndreptare de eroare materială strecurată în cuprinsul deciziei comerciale nr. 104 din 23 februarie 2006 pronunţată în dosarul nr. 32578/2/2005 de către Curtea de Apel Bucureşti.
În dezvoltarea în fapt a recursului s-a susţinut că sunt îndeplinite condiţiile art. 281 C. proc. civ. în sensul că s-a comis o eroare de calcul care a făcut să nu fie corect consemnată suma ce reprezintă cheltuieli de judecată (constând în taxa de timbru) suma corectă fiind de 1.854 RON (18.540.000 ROL) şi nu doar 625.000 ROL (62,5 RON) cum în mod greşit s-a consemnat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate se găseşte nefondat.
Instanţa de apel a aplicat corect dispoziţiile art. 281 C. proc. civ. considerând că în cauză nu sunt întrunite cerinţele acestei dispoziţii legale, astfel că hotărârea nu este afectată de motivul de nelegalitate întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Cererea petentei nu se încadrează în dispoziţiile art. 281 C. proc. civ. întrucât nu există o eroare materială în sensul în care aceasta este definită de lege, aşa cum corect a reţinut şi curtea de apel.
Acordarea cheltuielilor de judecată a constituit o chestiune de judecată asupra căreia instanţa nu s-a aflat în eroare, chestiune ce a făcut şi obiectul controlului judiciar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 2310 din 21 iunie 2006 considerând că motivele nu sunt de natură să conducă la casarea sau modificarea hotărârii atacate, având în vedere că instanţele corect au interpretat şi aplicat dispoziţiile art. 274 C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse în temeiul art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte urmează a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă SC S.C. SRL BUCUREŞTI împotriva încheierii din camera de consiliu din 5 mai 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială în dosarul nr. 32578/2/2005, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2687/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2690/2009. Comercial → |
|---|
