ICCJ. Decizia nr. 2742/2009. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2742/2009
Dosar nr. 47387/3/2009
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantele SC S.I. SRL Bucureşti şi SC S.R. SRL Bucureşti prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună evacuarea pârâtei SC M.C. SRL din spaţiul comercial situat în Bucureşti.
Prin sentinţa comercială nr. 2011 din 5 februarie 2009, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins acţiunea reclamantelor ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut, în esenţă că, în cauză, nu a putut fi reţinută incidenţa art. 15 din contractul de închiriere nr. 1 din 23 iulie 2007 acesta fiind valabil până la 14 noiembrie 2009 şi că nu a fost dovedită nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 8 lit. f) din contract, neprecizându-se despre ce fel de lucrări este vorba. În ceea ce priveşte renegocierea chiriei nu a fost probată situaţia de natură a impune o renegociere a preţului relocaţiunii care să facă incidentă clauza de la art. 5 din acelaşi contract.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei SC S.I. SRL a respins-o, ca neîntemeiată, raportat la calitatea de proprietar a acesteia, iar excepţia inadmisibilităţii pe motiv că deţine un titlu valabil invocat de către pârâtă a fost analizată în cadrul apărărilor de fond în funcţie de modalitatea de derulare a raporturilor juridice dintre părţi.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia comercială nr. 269 din 28 mai 2009, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantele SC S.I. SRL şi SC S.R. SRL reţinând, în esenţă că în speţă, clauza stipulată de părţile contractante în art. 15 alin. 2 este una contractuală de denunţare, unilaterală la iniţiativa locatarului împotriva sublocatorului, aceasta fiind contrară legii întrucât nu poate produce efecte între părţi în condiţiile art. 969 – art. 970 C. civ. De asemenea, a mai reţinut că, contractul este considerat nedenunţat, în curs, că serveşte drept titlu pârâtei şi că paralizează acţiunea în evacuare.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantele SC S.I. SRL şi SC S.R. SRL solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei atacate în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată, criticând-o pentru nelegalitate conform dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prin înscrisul existent la dosarul de recurs, comunicat de către recurentele reclamante SC S.I. SRL şi SC S.R. SRL, au adus la cunoştinţa instanţei că recursul a rămas fără obiect întrucât spaţiul situat în Bucureşti, ce face obiectul litigiului, le-a fost predat de către administratorul judiciar C.G.D. al SC M.C. SRL, conform procesului-verbal încheiat la data de 23 septembrie 2009.
Având în vedere aceste considerente şi în raport de înscrisurile doveditoare în susţinerea acestora, Înalta Curte constată că litigiul de faţă, având ca obiect evacuarea pârâtei SC M.C. SRL din spaţiul comercial situat în Bucureşti, a rămas fără obiect, urmând a fi respins conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantele SC S.I. SRL Bucureşti şi SC S.R. SRL Bucureşti împotriva deciziei comerciale nr. 269 din 28 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca rămasă fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 noiembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2741/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2743/2009. Comercial → |
---|