ICCJ. Decizia nr. 2771/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2771/2009
Dosar nr. 6536/325/2008
Şedinţa publică din 5 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 13717 din 4 noiembrie 2008 pronunţată în dosar nr. 6536/325/2008 al Judecătoriei Timişoara s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi în consecinţă s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a acţiunii formulată de reclamanta SC H.I.E. SRL Timişoara împotriva pârâtei SC A.A. SRL Liebling în favoarea Tribunalului Timiş.
Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut că solicitarea reclamantei de a se constata rezilierea contractului încheiat cu pârâta la data de 21 iulie 2006, ca efect al pactului comisoriu expres de gradul IV, califică cererea de chemare în judecată ca având un caracter comercial în considerarea calităţii de comerciant a părţilor, şi raportat la obiectul litigiului, respectiv acela de acţiune în constatarea rezilierii de drept a contractului, rezultă că, în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ., în sensul că revine tribunalului competenţa materială a soluţionării cauzei în primă instanţă.
Sesizat în acest mod, Tribunalul Timiş, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 537 din 2 iunie 2009, a admis excepţia necompetenţei materiale şi în temeiul art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., precum şi a Deciziei nr. 32/2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii în legătură cu interpretarea acestor texte legale, a dispus declinarea competenţei soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara, cu motivarea că litigiul are un caracter patrimonial şi raportat la valoarea pretenţiilor, inferioare cuantumului de 100.000 lei, acestei instanţe îi revine competenţa de soluţionare.
Ca urmare a ivirii conflictului negativ de competenţă, cauza a fost înaintată conform art. 20-22 C. proc. civ. Curţii de Apel Timişoara pentru soluţionare.
Prin sentinţa civilă nr. 28 din 12 august 2009 Curtea de Apel Timişoara a stabilit că Judecătoria Timişoara este competentă material să soluţioneze cauza deoarece prin Decizia nr. 32/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, litigiile de acest gen au fost calificate ca fiind patrimoniale, indiferent dacă se solicită sau nu şi restabilirea situaţiei anterioare, iar evaluarea reclamantei în legătură cu obiectul litigiului, face incidente dispoziţiile art. 1 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta SC A.A. SRL Liebling criticând-o pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., derivat din aplicarea retroactivă a Deciziei nr. 32/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile în care cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 21 aprilie 2008 la Judecătoria Timişoara, astfel încât, în mod corect această instanţă a admis excepţia necompetenţei materiale prin sentinţa din 4 noiembrie 2008, dată la care Decizia în interesul legii nu a fost publicată în Monitorul Oficial.
Analizând recursul prin prisma motivului invocat şi raportat la textul legal menţionat, Curtea constată că este întemeiat deoarece Decizia nr. 32/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi art. 2 pct. 1 lit. a) şi b) şi art. 2821 alin. (1) C. proc. civ., avută în vedere de Curtea de Apel Timişoara, a fost publicată în M.Of. nr. 830 din 10 decembrie 2008.
Astfel, în speţă, raportat la obiectul litigiului, respectiv constatarea rezilierii de drept a contractului, fără a se solicita şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, judecătoria, în considerarea caracterului nepatrimonial al litigiului, a admis excepţia necompetenţei materiale, prin sentinţa pronunţată la data de 4 noiembrie 2008, adică anterior momentului la care Decizia nr. 32/2008 a dobândit caracter obligatoriu.
De menţionat şi că împotriva sentinţei de declinare nu au fost exercitate căile de atac astfel încât, tribunalul, care la rândul său a fost legal investit la data de 8 decembrie 2008, respectiv, tot anterior publicării evocatei decizii în Monitorul Oficial, în mod greşit, după mai multe termene de judecată a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei sale materiale, în considerarea Deciziei nr. 32/2008, provocând conflictul negativ de competenţă, pe care, la rândul său, pentru aceleaşi considerente, curtea de apel l-a soluţionat în mod greşit.
În concluzie recursul este întemeiat şi va fi admis, ca atare, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., cu consecinţa modificării sentinţei recurate în sensul stabilirii competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC A.A. SRL Liebling, împotriva sentinţei nr. 28 din 12 august 2009, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, schimbă sentinţa, în sensul că stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Timiş, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 5 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2770/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2774/2009. Comercial → |
|---|
