ICCJ. Decizia nr. 2840/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2840/2009
Dosar nr. 35347/3/2007
Şedinţa publică din 11 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 11 mai 2009, în cadrul dosarului nr. 35347/3/2007, având ca obiect recursul formulat de debitoarea SC C.C. SRL Timişoara împotriva sentinţei comerciale nr. 1256 din 18 martie 2008, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a comercială, în dosarul nr. 35347/3/2007, sus-numita a formulat o excepţie de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 alin. (2) C. proc. civ., în raport de prevederile art. 21 şi 16 din Constituţia României.
A arătat că prevederile sunt neconstituţionale de vreme ce se recunoaşte numai Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dreptul de a dispune sau nu suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea cererii de strămutare formulată cu privire la acest dosar, deşi puterea judecătorească este cea care trebuie să aplice legea.
Prin Încheierea din 11 mai 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, motivând că prevederile legale incriminate nu au legătură cu cauza, referindu-se explicit la procedura de soluţionare a cererii de strămutare, aflată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nicidecum la obiectul cererii deduse judecăţii, în dosarul aflat pe rolul instanţei sesizată cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate.
Debitoarea a formulat recurs, invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a criticat încheierea pentru faptul că prima instanţă a ignorat dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora instanţa era obligată să analizeze cererea.
Recursul este nefondat.
Textul de lege la care face trimitere recurenta precizează că excepţia trebuie să vizeze o prevedere legală de care depinde judecarea cauzei, ca o consecinţă a caracterului concret al controlului pe cale de excepţie.
Or, prin respingerea sesizării, instanţa a analizat cererea din perspectiva îndeplinirii sau nu a acestei condiţii şi a respins corect sesizarea Curţii Constituţionale, deoarece textul nu are relevanţă în soluţionarea obiectului dosarului în care s-a formulat, ci în acela ce face obiectul cererii de strămutare a judecării acestei cauze.
Aşa fiind, nu se poate reţine încălcarea art. 29 din Legea nr. 47/1992 şi, deci, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul trebuie respins, iar încheierea menţinută ca legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de debitoarea SC C.C. SRL Timişoara împotriva încheierii de şedinţă din data de 11 mai 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, în dosarul nr. 35347/3/2007, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2836/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2844/2009. Comercial → |
|---|
