ICCJ. Decizia nr. 301/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 301/2009
 Dosar nr. 5378/1/2008
Şedinţa publică de la 4 februarie 2009
Asupra contestaţiei în anulare de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 20 iunie 2008 contestatoarea SC M. SA cu sediul social în Bucureşti a solicitat admiterea contestaţiei în anulare formulată împotriva deciziei nr. 1437 din 10 aprilie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în dosarul nr. 28017/3/2005, anularea acestei hotărâri, reluarea judecăţii cauzei cu luarea în considerare a motivelor expuse în prezenta cerere, în vederea pronunţării unei decizii neviciate.
În dezvoltarea motivelor, contestatoarea a evocat împrejurarea că dezlegarea cauzei dată de instanţa de recurs este rezultatul unor greşeli materiale evidente, deoarece nu a fost luat în discuţie Raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul contabil C.P. şi nici argumentele pe care şi-a fundamentat soluţia instanţei de apel, în final fiind comisă o neaprecierea probelor.
A fost invocat ca temei de drept al contestaţiei în anulare dispoziţiile art. 318-321 C. proc. civ.
În dovedirea contestaţiei s-a cerut a fi avute în vedere probele existente la dosarul cauzei, jurisprudenţa şi doctrina invocată cu ocazia motivării în fapt şi în drept a cererii.
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele expuse şi temeiul de drept precizat, urmează a respinge ca nefondată contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC M. SA Bucureşti, pentru următoarele considerente.
Fără putere de tăgadă că prin Decizia nr. 1437 din 10 aprilie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a fost admis recursul declarat de pârâta A.V.A.S. Bucureşti împotriva deciziei nr. 433 din 9 octombrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în sensul că a fost modificată Decizia recurentă cu consecinţa respingerii apelului promovat de reclamantă. Din considerentele deciziei a cărei anulare se solicită, s-a reţinut că raportat la termenii contractului prin care părţile de comun acord au stabilit expres condiţiile în care vor fi eliberate acţiunile asupra cărora s-a constituit gajul şi care în speţă nu au fost îndeplinite, în mod greşit instanţa de apel, ignorând convenţia descrisă anterior, a apreciat investiţia ca fiind realizată, bazându-se în exclusivitate pe actele depuse, care confirmau depăşirea termenului în care obligaţiile contractuale asumate de reclamantă trebuiau îndeplinite.
Toate criticile contestatoarei vizează în esenţă, aspecte de fond ale cauzei, asupra cărora s-au pronunţat instanţele judecătoreşti pe parcursul soluţionării litigiului de natură comercială.
Este unanim admis, de jurisprudenţă şi doctrină, că dispoziţiile art. 318 C. proc. civ. privesc greşelile de procedură şi nu greşelile de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziţii legale sau de rezolvare a unui incident procedural, neputând da părţilor posibilitatea de a se plânge aceleiaşi instanţe care a dat hotărârea de modul în care a apreciat probele şi interpretat legea, aceasta având semnificaţia de a provoca rejudecarea căii de atac.
Din această perspectivă motivele contestaţiei în anulare nu sunt circumscrise cadrului juridic expres şi limitativ reglementat de dispoziţiile imperative prevăzute de art. 317 şi urm. C. proc. civ., raţiuni care determină respingerea ca nefondată a contestaţiei în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC M. SA Bucureşti, împotriva deciziei nr. 1437 din 10 aprilie 2008, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1944/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 531/2009. Comercial → |
|---|
