ICCJ. Decizia nr. 3145/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3145/2009
Dosar nr. 5235/2/200.
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2009
Asupra recursurilor de faţă :
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele :
Prin cererea înregistrată la data de 13 mai 2008, în faţa Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, reclamantul O.N.I. a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale strecurată în sentinţa comercială nr. 1866 din 22 aprilie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială.În susţinerea cererii, reclamantul a arătat că sentinţa pronunţată nu a ţinut cont de contravaloarea unităţilor de fond deţinute conform celui de al doilea carnet de investitor, deşi în susţinerea cererilor de intervenţie au fost depuse actele care dovedesc deţinerea unui număr de 2128 unităţi de fond aferent celui de al doilea carnet şi nu numai a numărului de 1800 unităţi aferent primului carnet de investitor.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin încheierea din Camera de Consiliu de la data de 2 iunie 2008 a respins cererea formulată de petentul O.N.I. ca inadmisibilă.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reţinut inadmisibilitatea cererii, având în vedere că în temeiul art.281 C. proc. civ. nu pot fi îndreptate erori de judecată, precum cea invocată de către reclamant.
Prin cererea formulată la data de 25 aprilie 2008, reclamanta B.A. a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurată în sentinţa nr. 1866 din 22 aprilie 2005, în sensul menţionării corecte a prenumelui său A.N. în loc de A.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 16 iunie 2008, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis cererea formulată de reclamantă şi a dispus îndreptarea erorii materiale, în sensul indicării prenumelui corect al acesteia, constatând îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 281 alin. (2) C. proc. civ.
Împotriva încheierii din Camera de Consiliu din data de 2 iunie 2008, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a formulat apel reclamantul O.N.I., iar Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia comercială nr. 2 din 8 ianuarie 2009 a respins ca nefondat apelul formulat de reclamant.
În considerentele deciziei, instanţa de apel a reţinut că procedura prevăzută de art. 281 C. proc. civ. nu poate fi folosită pentru remedierea greşelilor de judecată, oricât de evidente ar fi, în cauză reclamantul invocând o omisiune a instanţei în judecarea pricinii.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii O.I. şi B.A..
Recursul reclamantului O.I. a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care a susţinut că în speţa de faţă ne aflăm în faţa unei omisiuni vădite, respectiv s-a omis trecerea în considerentele şi dispozitivul sentinţei nr. 1866/2005 a carnetului de investitor nr. 40002011550 .
Recursul reclamantei B.A. nu a fost motivat în fapt şi în drept, conform cerinţelor art. 304 C. proc. civ.
Înalta Curte, în temeiul art. 137 C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 301 C. proc. civ., a luat în examinare, din oficiu, excepţia tardivităţii recursului declarat de reclamanta B.A., excepţie care primează, şi a reţinut :
Potrivit art. 301 C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune astfel.
Recurenta B.A. a declarat recurs la data de 7 mai 2009, împotriva deciziei comerciale nr. 2 din data de 8 ianuarie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin care a fost soluţionat apelul declarat de reclamantul O.I. împotriva încheierii din data de 2 iunie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială. Prin această încheiere, tribunalul a luat în examinare, cererile privind îndreptarea erorilor materiale formulate de reclamanţii O.I. şi D.M.
Curtea de Apel Bucureşti, ca instanţă de apel, pronunţă Decizia recurată în contradictoriu cu reclamanta B.A., deşi cererea acesteia privind îndreptarea erorii materiale a fost soluţionată prin încheierea din data de 16 iunie 2008 a Tribunalului Bucureşti şi pe cale de consecinţă comunică Decizia pronunţată reclamantei B.A. la data de 12 martie 2009.
În raport de aceste precizări, Înalta Curte constată că termenul de recurs pentru reclamanta B.A. curge de la comunicarea hotărârii.
Înlăturând împrejurarea că, din eroare, s-a menţionat în dispozitivul hotărârii că apelul a fost pronunţat în contradictoriu cu intimaţii D.G.M. şi B.A., deşi soluţionarea cererii formulată de această parte nu a făcut obiectul încheierii din 2 iunie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în raport de data comunicării deciziei, respectiv 12 martie 2009 şi data declarării recursului, respectiv 7 mai 2009, Înalta Curte constată că acesta este formulat cu depăşirea termenului prevăzut de art. 301 C. proc. civ.
Având în vedere că termenul pentru exercitarea acestei căi de atac are caracter imperativ, nedeclararea căii de atac a recursului în cadrul acestui termen atrage sancţiunea decăderii .
În raport de aceste considerente, recursul declarat de recurenta B.A. va fi respins ca tardiv declarat.
Recursul reclamantului O.N.I. este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 281 C. proc. civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
Reclamantul O.I., a solicitat Tribunalului Bucureşti, prin cererea formulată la data de 13 mai 2008, acordarea sumelor înscrise în două carnete de investitor, respectiv nr. 400 200 20 390 cu 1800 unităţi şi nr. 40002011550 cu 2128 unităţi. Prin sentinţa nr. 1866 din data de 22 aprilie 2005 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, au fost obligate, în solidar, pârâtele SC S.O.V. I. SA şi A.V.A.S să plătească reclamantului contravaloarea celor 1800 unităţi de fond deţinute la F.N.I. în cuantum de 103.720 lei pentru o unitate.
Reclamantul solicită remedierea acestei greşeli de judecată pe calea procedurii speciale prevăzută de art. 281 alin. (1) C. proc. civ.
În susţinerea legalităţii soluţiei pronunţată de instanţa de apel, Înalta Curte constată că instituţia îndreptării erorilor materiale îşi găseşte aplicare în scopul remedierii greşelilor materiale care s-au strecurat în hotărâre. Înţelesul noţiunii de eroare materială exprimă acele greşeli care nu afectează legalitatea şi temeinicia acesteia.
În consecinţă, pe calea îndreptării erorilor materiale, instanţa de fond nu putea să modifice soluţia dată procesului, respectiv să dispună obligarea pârâţilor S.O.V. I. şi A.V.A.S la contravaloarea unui alt număr de unităţi de fond, pentru aceste greşeli de judecată sau omisiuni de a rezolva unele cereri ale părţilor existând căile legale de atac.
În raport de aceste considerente, Înalta Curte constată legalitatea soluţiei pronunţată în raport de lipsa condiţiilor necesare pentru exercitarea acestei proceduri speciale, art. 281 C. proc. civ. găsindu-şi aplicare numai în ipoteza greşelilor materiale, nu şi a celor de fond, astfel încât în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta B.A. împotriva deciziei comerciale nr. 2 din 8 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca tardiv.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul O.N.I. împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3144/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3147/2009. Comercial → |
|---|
