ICCJ. Decizia nr. 323/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 323/2009
Dosar nr. 4020/97/200.
Şedinţa publică din 5 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 3 octombrie 2006, reclamanţii F.D., F.A. şi B.Z. au chemat în judecată pârâta SC M., solicitând ca în baza sentinţei ce se va pronunţa să se dispună anularea hotărârii Adunării generale din data de 29 iulie 2005, să se dispună refacerea tabelului cu membrii fondatori, redistribuirea şi recalcularea capitalului social la suma de 16.590 lei, să fie obligată pârâta să înainteze documentaţia completă la O.R.C. Hunedoara, să fie recunoscut ca membrii fondatori în temeiul Legii nr. 1/2005 să fie obligată pârâta la daune morale de 10.000 lei pentru flecare cu cheltuieli de judecată.
Totodată reclamanţii solicită să se dispună desfiinţarea denumirii pârâtei şi obligarea acesteia să-i dea o altă denumire.
In susţinerea cererii reclamanţii au arătat că hotărârea atacată a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 117 din Legea nr. 1/2005 în condiţiile în care lista membrilor cooperatori nu a fost afişată la sediul cooperativei, iar în presa locală nu s-a popularizat acţiunea de modificare a statutului.
Reclamanţii mai arată că au fost membrii cooperatori până la data de 6 iunie 2001, când au fost excluşi abuziv din cooperativă, pentru ca ulterior prin hotărâre definitivă a fost anulat procesul verbal de excludere.
Tribunalul Hunedoara, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 657 din 13 februarie 2008 a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că urmare adoptării Legii nr. 1/2005 prin art. 117 s-a instituit obligaţia organizaţiilor cooperatiste existente la data intrării în vigoare a legii să îşi modifice statutele şi să le înregistreze la Oficiul Registrului Comerţului în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Alin. (2) arată că, în termen de 30 de zile organizaţiile cooperatiste au obligaţia să afişeze la sediul lor lista tuturor membrilor cooperatori şi să popularizeze în presa locală această acţiune şi scopul ei.
În termen de 30 de zile de la data afişării membrii cooperatori pot înainta contestaţie privind includerea sau neincluderea unor persoane pe listele afişate.
Instanţa de fond a înlăturat susţinerile reclamanţilor motivat de faptul că aceasta a respectat dispoziţiile imperative ale Legii nr. 1/2005, iar la data convocării şi ţinerii adunării generale, reclamanţii nu mai aveau calitatea de membrii cooperatori, nu puteau semna statutul cooperaţiei şi nici nu puteau figura în lista prevăzută de art. 117 din Legea nr. 1/2005.
S-a mai motivat că împrejurarea anulării deciziilor de excludere din cooperativă nu prezintă relevanţă şi nu poarte conduce la anularea hotărârii adoptate.
Împotriva acestei soluţii a promovat apel reclamanţii, care au arătat că sunt membrii ai societăţii pârâte, deciziile de excludere au fost anulate, iar B.Z., deşi era pensionară încă din anul 2002 şi-a păstrat calitatea de membru cooperator întrucât nu şi-a retras fondul.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, prin Decizia nr. 76 din 6 iunie 2008 a admis apelurile reclamanţilor F.D. şi F.A., a modificat în parte acţiunea acestor reclamanţi în sensul că le-a admis în parte acţiunea şi a constatat că reclamanţii au calitatea de membru fondator al societăţii cooperatiste pârâte.
A obligat pârâta să recunoască reclamanţilor această calitate, să refacă tabelul cu membrii fondatori în conformitate cu Legea nr. 1/2005 şi să redistribuie reclamanţilor partea cuvenită din capitalul social.
Pentru celelalte capete de cerere apelul reclamanţilor a fost respins, după cum a fost respins ca nefondat apelul reclamantei B.Z.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a reţinut că reclamanţii F. au fost membrii cooperatori, fiind excluşi în cursul anului 2001, deciziile de excludere fiind anulate prin sentinţele nr. 349 din 2 noiembrie 2006 şi 223 din 28 septembrie 2006 rămase irevocabile la 19 martie 2007 şi respectiv 7 iunie 2007.
S-a mai reţinut că la data de 29 iulie 2005 reclamanţii nu au fost convocaţi la Adunarea generală întrucât la acea dată nu fuseseră anulate deciziile de excludere.
Reclamanţii nici nu au participat la această adunare şi nici nu au solicitat să fie trecuţi pe tabelul membrilor cooperatori, şi nici nu au contestat acest tabel în conformitate cu dispoziţiile art. 117 alin. (2) din Legea nr. 1/2005, situaţie în care s-a apreciat corect soluţia de respingere a cererii de anulare a hotărârii adunării generale.
S-a considerat justificată cererea celor doi reclamanţi privind recunoaşterea calităţii de membru al societăţii pârâte, motivat de faptul că din hotărârile judecătoreşti rezultă că cei doi reclamanţi au avut şi au calitatea de membru cooperator având şi dreptul de a fi trecuţi în tabelul cu membrii fondatori şi de distribuire a părţii cuvenite din capitalul social, în conformitate cu dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 1/2005.
Cu privire la apelanta-reclamantă B.Z. s-a reţinut că aceasta s-a pensionat la data de 25 februarie 2002, dată la care nu era în vigoare statutul pârâtei adoptat doar în adunarea generală din 29 iulie 2002. Deci şi-a pierdut calitatea de membru cooperator la data pensionării, şi are doar dreptul de a retrage contribuţia reţinută la capitalul social al antecesoarei pârâtei.
Cu petiţia înregistrată la data de 21 iulie 2008 pârâta SC M. a declarat recurs împotriva soluţiei instanţei de apel, criticile făcând referire la dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Astfel se susţine că potrivit art. 6 lit. f) din Legea nr. 1/2005, membru fondator este persoana fizică ce semnează actul constitutiv, fiind nelegală soluţia potrivit căreia reclamanţii să fie membrii fondatori, câtă vreme actul constitutiv nu a fost semnat, şi a fost înregistrat la O.R.C. în urmă cu 2 ani.
Se mai arată că reclamanţii nu au depus cerere pentru a fi membrii cooperatori şi nici taxă de înscriere sau contravaloarea părţilor sociale, aşa cum prevede art. 55 din statut şi art. 23, art. 24 şi art. 32 din Legea nr. 1/2005.
De asemenea se susţine că intimaţii F. sunt în prezent pensionaţi.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 304 C. proc. civ. modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de pct. 1-9.
Faţă de cele arătate rezultă că în recurs se examinează soluţia anterior pronunţată din punctul de vedere al legalităţii acesteia.
În acest context se vor examina numai aspectele hotărârii prin care a fost obligată, respectiv recunoaşterea calităţii de membru cooperator a reclamanţilor-intimaţi F., cu obligarea de a fi trecuţi în tabelul cu membrii fondatori şi de distribuire a părţii cuvenite din capitalul social în conformitate cu dispoziţiile art. 31 din Legea nr. 1/2005.
Pentru restul considerentelor hotărârii atacate şi în ce priveşte apelanta-reclamantă B.Z. nu se impune examinarea criticilor faţă de soluţia pronunţată.
Actele prin care reclamanţii intimaţi F. au fost excluşi din cooperativa antecesoare din anul 2001, au fost anulate în anul 2006 prin sentinţe judecătoreşti rămase irevocabile în anul 2007.
Deci nu se poate reţine critica potrivit căreia au fost încălcate dispoziţiile art. 6 lit. f) din Legea nr. 1/2005, atâta timp cât la data semnării actului constitutiv, problema calităţii de membrii fondatori nu era tranşată pe cale judecătorească.
Pentru aceleaşi considerente nu se poate reţine nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 55 din Statut şi art. 23 şi urm. din Legea nr. 1/2005 prin nedepunerea cererii de a fi membrii cooperatori, iar prin soluţia pronunţată nu se mai impunea depunerea vreunei cereri pentru convocarea Adunării Generale pentru a fi cooptaţi ca membrii cooperatori.
Cu privire la faptul că şi intimaţii F. sunt pensionaţi nu are relevanţă faţă de data când li s-a anulat deciziile de excludere din Cooperativă, pentru perioada respectivă fiindu-le recunoscute şi drepturi salariale.
Faţă de cele arătate, având în vedere dispoziţiile art. 312 C. proc. civ. şi art. 274 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recursul declarat de pârâta SC M. BAIA DE CRIŞ, împotriva deciziei nr. 76/A din 6 iunie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, ca nefondat.
Obligă recurenta la 921,79 lei cheltuieli de judecată, către intimatul-reclamant F.D..
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 314/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 341/2009. Comercial → |
|---|
