ICCJ. Decizia nr. 466/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 466/2009
Dosar nr. 8557/2/2007
Şedinţa publică din 17 februarie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La data de 04 decembrie 2007 contestatoarea A.P.A., prin asociat activ SC P. SA a chemat în judecată pe intimata A.D.S., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună anularea tuturor formelor de executare întreprinse de intimată.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că a încheiat cu intimata un număr de 8 contracte de concesiune la nivel naţional al activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, cauza având în vedere contractul nr. 257 din 11 mai 2006. Se mai arată că intimata a demarat procedura de executare silită invocând caracterul de titlu executoriu al acestui contract. Contestatoarea susţine că actul reprezentat de contractul de concesiune nr. 257/2006 nu constituie titlu executoriu, toate actele desfăşurate de intimată în cadrul executării silite fiind astfel nelegale.
Se susţine că potrivit art. 371 C. proc. civ. executarea silită se efectuează numai în baza unei hotărâri judecătoreşti ori al altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Contestatoarea susţine că intimata nu deţine un titlu executoriu, dispoziţia art. 3 din Legea nr. 190/2004 atribuind această calitate contractelor de concesiune a terenurilor cu destinaţie agricolă, iar art. 2 din OUG nr. 64/1995 stabileşte caracterul de titlu executoriu pentru contractele de vânzare cumpărare de acţiuni încheiate de A.D.S. Or, contractul de concesiune a activităţii de prelucrare a deşeurilor de origine animală nu se înscrie în nici una din cele două categorii de acte enumerate de dispoziţiile legale.
In consecinţă, apreciază contestatoarea, executarea silită începută de intimată în baza prevederilor OUG nr. 51/1998 este nelegală, neavând la bază un titlu executoriu.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, susţinând că în conformitate cu dispoziţiile art. 969 C. civ. convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante, acesta având caracterul executoriu al titlului reprezentat de contractul de concesiune în raport de dispoziţiile Legii nr. 190/2004 şi OUG nr. 64/2005. Aceste acte normative, care fac trimitere, în ce priveşte procedura de executare, la dispoziţiile OUG nr. 51/1998, dau dreptul de a alege calea procesuală de urmat în recuperarea cat mai rapidă a creanţelor sale, în condiţiile în care legea permite executarea silita fără investire cu formulă executorie a înscrisurilor cărora legea le recunoaşte caracterul de titlu executoriu.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 16 din 30 ianuarie 2008 a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea A.P.A. prin asociat activ SC P. SA Bucureşti în contradictoriu cu intimata A.D.S. şi a dispus anularea tuturor formelor de executare efectuate de intimată în baza contractului de concesiune la nivel naţional a activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală nr. 257 din 11 mai 2006.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termenul legal şi motivat intimata A.D.S. Bucureşti criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, caracterul de titlu executoriu al contractului de concesiune nr. 257 din 11 mai 2006 încheiat cu contestatoarea în temeiul prevederilor OUG nr. 64/2005 şi în cele ale Legii nr. 190/2004, precum şi în convenţia părţilor, respectiv actul adiţional nr. 5 din 25 iulie 2007 la contractul de concesiune nr. 257 din 11 mai 2006, prin care s-a convenit ca executarea să fie efectuată conform procedurii speciale a A.D.S., respectiv OUG nr. 64/2005.
Contestatoarea a formulat întâmpinare la recurs solicitând respingerea acestuia ca nefondat, susţinând că problema de drept în discuţie privind caracterul de titlu executoriu al contractului de cesiune şi dacă executările pornite de A.D.S. se desfăşoară în baza unor titluri executorii valabile, a făcut obiectul altor litigii identice soluţionate în defavoarea A.D.S. -ului de Curtea de Apel Bucureşti.
În consecinţă, în temeiul art. 304 pct. 7 şi 8 C. proc. civ. solicită admiterea recursului, aşa cum a fost formulat şi motivat, casarea deciziei atacate, modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii contestaţiei.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei rezultă că instanţa, în mod corect a apreciat actul juridic dedus judecăţii şi probatoriile administrate în cauză, pronunţând o hotărâre temeinică şi legală care nu poate fi reformată prin recursul declarat de intimata A.D.S., întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 8 C. proc. civ.
Criticile formulate de recurentă prin care invocă calitatea de titlu executoriu a contractului de concesiune nr. 257 din 11 mai 2006 încheiat cu intimata, indicând ca temei juridic prevederile OUG nr. 64/2005 şi ale Legii nr. 190/2004 sunt neîntemeiate, întrucât în cuprinsul celor două acte normative nu se regăseşte vreun text care să califice contractele de concesiune de activităţi, în general, drept titluri executorii.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 190/2004 doar contractele de concesiune a terenurilor cu destinaţie agricolă încheiate cu A.D.S. constituie executoriu pentru plata redevenţei, iar, potrivit art. 2 din OUG nr. 64/2005 doar contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni încheiate cu A.D.S. constituie titluri executorii.
Cum obiectul contractului de concesiune, în litigiu, încheiat cu A.D.S., prin care s-a concesionat activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală, activitate publică de interes naţional, nu are calitatea de titlu executoriu conform art. 372 C. proc. civ. întrucât, nu este calificat, drept titlu executoriu, de către lege şi nu se încadrează în cele două tipuri de contracte menţionate mai sus.
Neîntemeiată este şi critica formulată de recurentă potrivit căreia conform art. 969 C. civ. „convenţiile legal încheiate au putere de lege între părţi", referindu-se la actul adiţional nr. 5 din 25 iulie 2007 în care există inserată clauza care prevede că actul întocmit de A.D.S. privind volumul daunelor interese să constituie titlu executoriu, fără intervenţia instanţelor de judecată, întrucât contravine legii.
Pentru cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat recursul declarat de A.D.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A.D.S. împotriva sentinţei nr. 16 din 30 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 463/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 478/2009. Comercial → |
|---|
