ICCJ. Decizia nr. 544/2009. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 544/2009
Dosar nr. 1865/2/200.
Şedinţa publică din 20 februarie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, soluţionând cauza în primă instanţă, prin sentinţa comercială nr. 70 din 14 aprilie 2008, a anulat cererea formulată de reclamanţii SC C.G. SRL IAŞI, A.G. şi A.E., ca insuficient timbrată.
În sprijinul pronunţării acestei soluţii, instanţa de fond a constatat că nu a fost îndeplinită obligaţia de a timbra acţiunea potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1995.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii SC C.G. SRL IAŞI, A.G. şi A.E., în temeiul art. 304 pct. 3-9 C. proc. civ., prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Prin criticile de nelegalitate, reclamanţii au arătat că sentinţa este nelegală fiind dată cu încălcarea principiului disponibilităţii, încălcându-se dispoziţiile art. 112 şi art. 129 C. proc. civ., precum şi art. 21 din Constituţia României şi art. 6 din C.E.DO cu privire la un proces echitabil, arătând că au achitat taxa judiciară de timbru aferentă cererii de chemare în judecată.
Recursul este nefondat.
În prealabil, Înalta Curte subliniază că recurenţii au invocat în mod formal dispoziţiile pct. 3-9 ale art. 304 C. proc. civ., urmând a fi analizat numai punctul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în raport de soluţia pronunţată de către instanţa de fond, prin care cererea a fost anulată ca insuficient timbrată.
Recurenţii au invocat greşita aplicare a legii, în raport de dispoziţiile art. 112 şi art. 129 C. proc. civ., în condiţiile în care au susţinut că taxa aferentă cererii de chemare în judecată are un alt cuantum decât cel stabilit de către instanţă.
Potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 146/1997: ,, Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de către instanţa de judecată, sau, după caz, de Ministerul Justiţiei "
În concordanţă cu aceste dispoziţii Curtea de Apel a stabilit în sarcina reclamanţilor o taxă judiciară de timbru în cuantum de 194 lei, adusă la cunoştinţa reclamanţilor prin citaţiile emise pentru termenul de judecată din data de 14 aprilie 2008. Verificând modul de îndeplinire a procedurii de citare faţă de reclamanţi pentru termenul de judecată din data de 14 aprilie 2008, când s-a dispus anularea acţiunii de către instanţa de fond ca insuficient timbrată, se constată că acesta a fost legal îndeplinită.
Potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997: ,, Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate "
În raport de aceste prevederi legale Înalta Curte constată că reclamanţii, deşi nemulţumiţi de cuantumul taxei judiciare de timbru stabilită de către instanţa de judecată, nu au contestat modul de calcul, prin intermediul căii de atac prevăzută de Legea privind taxele judiciare de timbru.
În ceea ce priveşte invocarea art. 21 din Constituţia României, precum şi art. 6 din C.E.D.O., Înalta Curte constată că aceste dispoziţii legale nu au fost încălcate deoarece recurenţii nu au achitat taxa judiciară de timbru stabilită de instanţa de judecată.
Având în vedere aceste considerente, în mod legal instanţa de fond a dat eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, în condiţiile în care împotriva modului de stabilire a acesteia nu s-a formulat cerere de reexaminare, iar obligaţia de plată nu a fost adusă la îndeplinire de către reclamanţi, până la primul termen de judecată acordat în cauză.
În consecinţă, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
Faţă de aceste prevederi legale,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanţii SC C.G. SRL IAŞI, A.G. şi A.E. împotriva sentinţei comerciale nr. 70 din 14 aprilie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 februarie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 54/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 547/2009. Comercial → |
---|