ICCJ. Decizia nr. 55/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 55/2009
Dosar nr. 4635/36/2005
Şedinţa publică din 15 ianuarie 2009
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 4333 din 17 mai 2004 a Tribunalului Constanţa, secţia comercială, a fost admisă acţiunea reclamantului R.M. şi s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3501 din 25 septembrie 2003 de BNP I.M. şi P.I.G., act încheiat între SC F. SRL în calitate de vânzătoare şi N.N. şi N.M., în calitate de cumpărători, cu privire la imobilul situat în Constanţa.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de către pârâţii N.N. şi N.M. a fost anulat ca netimbrat prin Decizia civilă nr. 299/COM din 28 octombrie 2004 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal.
Decizia din apel a fost casată urmare admiterii recursului pârâţilor prin Decizia nr. 3392 din 3 iunie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, iar cauza trimisă spre rejudecarea apelului pârâţilor, reţinându-se că apelanţii fuseseră greşit citaţi la blocul F1B în loc de F1A cum era corect.
Rejudecând apelul, la termenul din 2 februarie 2006 instanţa de apel a dispus suspendarea judecăţii apelului în temeiul dispoziţiilor art. 244 pct. 1 C. proc. civ. până la soluţionarea irevocabilă a unui alt dosar al aceleiaşi instanţe, nr. 803/COM/2005, ce avea ca obiect constatarea nulităţii absolute a actului constitutiv al SC F. SRL.
Judecata s-a reluat după soluţionarea irevocabilă a dosarului nr. 803/COM/2005, aducându-se la cunoştinţă decesul apelantului N.N. survenit la 27 februarie 2006, aşa încât judecata a continuat cu moştenitorii acestuia N.M., P.M.C. şi R.E.
Prin Decizia comercială nr. 65 din 7 aprilie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă, fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, a fost respins ca nefondat apelul formulat de N.M. în contradictoriu cu intimatul reclamant R.M., intimata pârâtă SC F. SRL şi intimaţii N.M., R.E. şi P.M.C.
În esenţă, instanţa de apel a reţinut, având în vedere şi soluţia irevocabilă din dosarul pentru a cărei soluţionare fusese suspendată judecata apelului, că reclamantul R.M. are o cotă de 50% din capitalul social al SC F. SRL, iar actul de vânzare-cumpărare încheiat între societate şi soţii Nasta, socrii săi, a fost încheiat fără consimţământul său, celălalt asociat N.N. urmărind şi eludarea unor dispoziţii legale care prevăd posibilitatea înstrăinării după împărţirea patrimoniului, prin dizolvare.
Cum nici principiul disponibilităţii părţilor nu s-a încălcat, apelul a fost respins, fiind menţinută soluţia instanţei de fond.
Împotriva acestei decizii au declarat recursuri N.M., N.M. şi P.M.C., solicitând modificarea ei pentru nelegalitate.
În recursul său recurenta pârâtă N.M., invocând dispoziţiile art. 304 pct. 5, 8 şi 9 C. proc. civ. critică Decizia din apel pentru că nu a stabilit corect cadrul procesual, citând după decesul apelantului N.N. pe moştenitorii acestuia N.M., P.M. şi R.E. în calitate de intimaţi şi nu de apelanţi cum ar fi fost corect.
De asemenea, deşi ea a solicitat suspendarea judecăţii apelului în temeiul dispoziţiilor art. 243 pct. 1 C. proc. civ. până la soluţionarea partajului succesoral instanţa a respins nejustificat această cerere, deşi nu se ştie cui vor reveni părţile sociale din cele două societăţi în care defunctul era asociat.
Pe fondul cauzei, recurenta apreciază că soluţia este nelegală deoarece instanţa a avut în vedere şi alte motive de nulitate decât cele invocate de reclamant, cel prevăzut de art. 1308 alin. (2) C. civ., încălcându-se astfel dispoziţiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ.
Prin recursurile lor N.M. şi P.M.C., recursuri identice, aceştia critică Decizia din apel pentru nelegala lor citare în calitate de intimaţi şi nu de apelanţi, cum ar fi fost corect, ei fiind moştenitorii şi continuatorii apelului declarat de tatăl lor N.N., alături de mama lor N.M.
Cum instanţa nu a clarificat poziţia lor procesuală şi a continuat să-i citeze ca intimaţi solicită casarea deciziei recurate în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
Recursurile sunt întemeiate pentru considerentele ce se vor arăta:
Din actele dosarului rezultă că la 27 februarie 2006 a decedat apelantul pârât N.N. (act deces fila 55 apel) solicitându-se la 26 februarie 2008 (fila 64) introducerea în cauză a numiţilor N.M., P.M.C. şi R.E.
Deşi aceştia au fost citaţi ca intimaţi (filele 68-69) iar avocatul apelantei N.M. a solicitat la termenul din 3 martie 2008 rectificarea acestei erori din citativ, ei au fost citaţi în aceeaşi calitate şi pentru termenul din 31 martie 2008 când cauza a rămas în pronunţare, judecata făcându-se în lipsa lor.
Potrivit art. 88 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. citaţia trebuie să cuprindă numele, domiciliul şi calitatea celui citat, menţiune prevăzută sub sancţiunea nulităţii în alin. (2) al aceluiaşi text legal.
În speţă, N.M. şi P.M.C. au fost citaţi în calitate de intimaţi şi nu de apelanţi, aşa cum ar fi fost corect, ei pretinzându-se a fi succesorii apelantului N.N. şi cei îndreptăţiţi a continua apelul declarat de autorul lor şi de N.M.
Cum potrivit art. 105 alin. (2) teza finală C. proc. civ. vătămarea este prezumată în acest caz, Curtea apreciază ca întemeiate recursurile declarate de N.M. şi P.M.C., urmând a fi admise pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pentru o judecată unitară a cauzei Curtea apreciază că şi recursul pârâtei N.M. urmează a fi admis, fiind întemeiată critica privind încălcarea dispoziţiilor art. 129 C. proc. civ. privind nestabilirea unui cadru procesual corect şi nepreocuparea instanţei de apel în stabilirea persoanelor succesoare ale apelantului N.N., cu atât mai mult cu cât în dosar nu s-au depus acte de stare civilă care să ateste legătura de rudenie între părţi şi nici acte de dezbatere succesorală, aspecte pe care instanţa urmează să le clarifice cu ocazia rejudecării pricinii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâţii N.M., N.M., P.M.C. împotriva deciziei nr. 65 din 7 aprilie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 53/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 56/2009. Comercial → |
|---|
