ICCJ. Decizia nr. 658/2009. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 658/2009

Dosar nr. 25764/3/2007

Şedinţa publică din 3 martie 2009

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa comercială nr. 14869 din 11 decembrie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în dosarul nr. 25674/3/2007 s-a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul C.D. în contradictoriu cu pârâtul M.I., având ca obiect plata de despăgubiri civile.

Pentru a hotărî astfel s-a reţinut că între părţi a fost încheiat un contract având ca obiect cumpărarea de către reclamant a opţiunii de cesiune a unui procent de maxim 15% din acţiunile SC E. SA Bucureşti în termen de 30 de zile, pentru preţul de 50.000 Euro, că reclamantul a achitat preţul convenit către pârâtul vânzător şi că ulterior primul nu a mai fost de acord cu oferta fermă de vânzare a acţiunilor primită până la 31 martie 2006, solicitând restituirea preţului. S-a mai reţinut că reclamantul a omis să indice temeiurile care stau la baza pretenţiilor sale, şi că pentru a se da eficienţă textelor din contractul părţilor privind întoarcerea preţului opţiunii, ar fi trebuit să se probeze existenţa acţiunilor, să se depună actul constitutiv al societăţii şi certificatul la O.R.C. În final s-a mai reţinut că nu a fost indicat temeiul de drept şi baza de calcul a dobânzilor solicitate şi că restituirea preţului ar putea avea loc în condiţiile articolului 13 din contract ca efect al rezoluţiunii convenţiei care presupune repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Apelul declarat de reclamant împotriva acestei sentinţe a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia nr. 213 din 13 mai 2008, hotărârea atacată fiind schimbată în tot în sensul admiterii acţiunii şi obligării pârâtului la plata sumei de 154.775 lei, despăgubiri civile, cu 11.134 lei cheltuieli de judecată la fond şi apel. S-a luat act de renunţarea la capătul de cerere privind plata dobânzilor legale.

În pronunţarea deciziei, instanţa de apel, a reţinut că, întrucât părţile nu au căzut de acord asupra preţului acţiunilor oferit de pârâta vânzătoare, cesiunea de acţiuni nu s-a realizat, astfel că pârâta are obligaţia restituirii integrale a preţului opţiunii cesiunii acţiunilor (50.000 Euro în echivalent lei).

Împotriva acestei ultime hotărâri, pârâta a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., formulând următoarele critici:

- nu s-a respectat procedura prealabilă prevăzută de art. 7201 C. proc. civ., în sensul că la adresa de convocare la conciliere nu s-au depus actele doveditoare, oferta de vânzare acţiuni, ordinele de plată din 6 iunie 2006, 30 iunie 2006 şi 30 iulie 2006. S-au depus numai convenţia dintre părţi şi extrasul de cont.

- suma pretinsă nu este exigibilă, întrucât conform art. 18 şi art. 13 din convenţia dintre părţi, nu s-a făcut dovada trecerii celor 15 zile de la oferta pentru vânzare.

Recursul este nefondat şi urmează să fie respins pentru următoarele motive:

Prin convenţia de „cumpărare opţiune de cumpărare de acţiuni" din 1 martie 2006 părţile au convenit dreptul cumpărătorului reclamant C.D. de a-şi exprima opţiunea cumpărării a maximum 15% din acţiunile SC E. SA Bucureşti, în 15 zile de la primirea ofertei vânzătorului pârât M.I.

Preţul convenţiei de 50.000 Euro, a fost achitat integral de reclamant.

Potrivit art. 18 din convenţia menţionată, dacă părţile nu ajung la un acord cu privire la cesiunea acţiunilor în termenul prevăzut de art. 13-adică 15 zile preţul obţinerii va fi întors cumpărătorului în termen de 15 zile.

Conform actelor din dosar, oferta de cesiune făcută de pârâta vânzătoare nu a fost acceptată de reclamantă, astfel că a devenit operant art. 18 din convenţie, adică obligaţia restituirii de către pârâtă a celor 50.000 Euro. Din această sumă s-a restituit parţial 5.428 Euro, astfel că întemeiat instanţa de apel a admis acţiunea şi a obligat pârâta la plata diferenţei de 44.572 Euro, în echivalent lei, 154.775 Ron.

Criticile recurentei în sensul neîndeplinirii procedurii concilierii prealabile, în sensul că adresa de convocare la conciliere, a fost însoţită numai de convenţia dintre părţi şi extrasul de cont şi că nu s-a anexat şi oferta de vânzare acţiuni şi ordinele de plată, cu care reclamanta a achitat suma de 50.000 Euro, sunt de respins.

Actele depuse anexei la concilierea din 12 martie 2007 erau lămuritoare asupra pretenţiilor reclamantei.

De altfel pârâta era pe deplin edificată asupra pretenţiilor, întrucât achitase anterior concilierii parte din suma de 50.000 Euro datorată şi anume 5.428 Euro.

Sub acest aspect sunt de respins şi susţinerile recurentei în sensul că pretenţiile nu erau exigibile .

Cu adresa din 4 aprilie 2006 – (fila 13 dosar fond) reclamantul a făcut cunoscut pârâtului că nu este de acord cu oferta de vânzare acţiuni, şi a cerut aplicarea art. 18 din convenţie, adică restituirea preţului.

De altfel, la instanţa de fond şi în apel pârâtul nu a depus întâmpinare şi nu a motivat refuzul plăţii, singurele susţineri fiind cele din recurs privind procedura concilierii.

Aşa fiind hotărârea atacată fiind temeinică şi legală, recursul urmează să fie respins ca nefondat.

În temeiul art.2 74 C. proc. civ., reclamantul urmează să fie obligat la plata sumei de 3.700 lei cheltuieli de judecată, onorariu de avocat conform chitanţei depusă la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat recursul declarat de pârâtul M.I. împotriva deciziei comerciale nr. 213 din 13 mai 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.

Obligă recurentul M.I. la plata sumei de 3.700 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatului C.D.

Irevocabilă.

Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 658/2009. Comercial