ICCJ. Decizia nr. 774/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 774/2009
Dosar nr. 1796/108/2007
Şedinţa publică din 9 martie 2009
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Arad, înregistrată la data de 17 aprilie 2007, reclamantul M.J. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC B.J. SRL, să se constate încetarea pentru o cauză de forţă majoră a contractului de comercializare a pachetelor de servicii turistice din 26 noiembrie 2006, pe care l-a încheiat cu pârâta şi să se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1.642 euro, reprezentând preţul pe care l-a achitat în baza menţionatului contract şi la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere de chemare în garanţie a SC B.R.A.T. SRL şi SC B.T.A.T. SA.
Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Arad a admis, în parte, acţiunea, a constatat încetarea contractului din 6 decembrie 2006, în privinţa reclamantului, a obligat pârâta să plătească acestuia suma de 821 euro, a admis cererea de chemare în garanţie a SC B.T.A.T. SA şi SC B.R.A.T. SRL, formulată de pârâtă, a obligat chematele în garanţie să plătească, în solidar, pârâtei suma de 821 euro şi suma de 373,05 ron, cu titlu de cheltuieli de judecată, iar pe reclamant să plătească pârâtei suma de 175 ron, cu acelaşi titlu.
Spre a hotărî astfel, cu referire la cererea principală, tribunalul a luat act de poziţia procesuală a pârâtei care a fost de acord cu admiterea, în parte, a acţiunii reclamantului, iar, în ce priveşte cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtă, a reţinut că între aceasta şi chemata în garanţie SC B.R.A.T. SRL există încheiate contracte de intermediere, prin care pârâta, în calitate de agent, comercializează pachete turistice oferite de chemata în garanţie, în calitate de tur operator, aceste contracte prevăzând obligaţia agentului de a informa turistul despre încheierea contractului de asigurare storno, care este obligatorie pentru toate ofertele turistice ale chematei în garanţie, chemata în garanţie SC B.T.A.T. SA fiind de acord cu admiterea, în parte, a acţiunii reclamantului.
Prin Decizia civilă nr. 50/COM, pronunţată la data de 20 martie 2008, Secţia comercială a Curţii de Apel Timişoara a admis apelul formulat de reclamant împotriva sentinţei tribunalului, pe care a schimbat-o, în parte, în sensul că a obligat pârâta să mai plătească reclamantului suma de 821 euro şi suma de 243,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv a obligat chematele în garanţie să mai plătească pârâtei aceeaşi sumă de 821 euro şi suma de 979 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut că prin contractul de comercializare a pachetelor de servicii turistice din 26 noiembrie 2006, încheiat între reclamant, în calitate de cumpărător şi pârâtă, în calitate de vânzător, s-a convenit achiziţionarea de către reclamant a unui pachet de servicii reprezentând voucher bilet de odihnă tratament, bilet de excursie, în schimbul sumei de 1.642 euro, sumă achitată la data încheierii contractului; că serviciile turistice aveau ca obiect o excursie pentru 2 persoane în Egipt în perioada 28 decembrie 2006 – 4 ianuarie 2007, beneficiarii acestor servicii fiind reclamantul şi I.R., dar pachetul de servicii turistice a fost achitat exclusiv de către reclamant şi a considerat că este suficient să se producă evenimentul asigurat asupra beneficiarului pachetului de servicii sau a celorlalte persoane indicate de art. 2 pct. 2.8, iar faptul că reclamantul cumpărător urma să fie însoţit şi de o a doua persoană, în condiţiile în care serviciile turistice au fost achitate în nume propriu de către acesta, nu înfrânge clauza de asigurare a riscului de nerealizare a deplasării turistice.
Împotriva menţionatei decizii a formulat recurs intimata - pârâtă SC B.J. SRL, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în dezvoltarea căruia a arătat, în esenţă, că hotărârea de restituire a sumei achitată de reclamant pentru I.R. este nelegală, întrucât acesteia nu-i sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 pct. 2.8 din contractul de asigurare.
Intimatul - reclamant a solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului, apreciind că recurenta dă o greşită interpretare prevederilor din contractul de asigurare care se referă la situaţia denunţării contractului de către beneficiar ca urmare a bolii soţiei sale unei alte rude de gradul I, care nu erau beneficiare ale contractului.
Recursul este nefondat.
Astfel, potrivit art. 2 pct. 2.8 din contractul de asigurare storno, evenimentele care asigură anularea contractului de comercializare sunt anumite situaţii apărute până la data începerii derulării pachetului şi anume boala gravă sau accidentul asiguratului a soţului/soţiei acestuia sau a unei rude de gradul I, iar în conformitate cu art. 1 din acelaşi contract, asigurătorul, în schimbul achitării primei de asigurare, acoperă riscul de pierderi financiare ale asiguratului, în cazul anulării de către acesta a contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice, încheiat cu agenţia de turism, în condiţiile prevăzute de art. 2, deci şi a celor care figurează la pct. 2.8, menţionate.
Este de observat că instanţa de apel, reţinând că în privinţa reclamantului cumpărător a intervenit riscul asigurat, conform înscrisurilor administrate în probaţiune, a făcut o corectă interpretare şi aplicare a precitatelor dispoziţii contractuale, cu respectarea principiului înscris în art. 969 C. civ., având în vedere că intervenirea situaţiei prevăzute de art. 2 pct. 2.8 are ca efect anularea contractului de comercializare a pachetului de servicii turistice din 26 noiembrie 2006, încheiat între reclamant, în calitate de cumpărător şi pârâtă, în calitate de vânzător, cu consecinţa restituirii, în totalitate, a preţului achitat de reclamantul cumpărător pentru acestea, respectiv 1.642 euro şi a înlăturat, cu justeţe, interpretarea susţinută de intimate, în sensul că, deşi intervine evenimentul asigurat, restituirea prestaţiei financiare poate avea caracter parţial, fiind lipsit de relevanţă, în speţă, din perspectiva prevederilor contractuale în discuţie, faptul că beneficiarul cumpărător al serviciilor turistice urma să fie însoţit de o a doua persoană.
Aşa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC B.J. SRL Arad împotriva deciziei civile nr. 50/A/COM din 20 martie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 773/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 778/2009. Comercial → |
|---|
