ICCJ. Decizia nr. 980/2009. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 980/2009
Dosar nr. 8383/1/2008
Şedinţa publică din 24 martie 2009
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţia în anulare înregistrată la această instanţă în data de 15 octombrie 2008, contestatoarea SC I. SA Bucureşti a solicitat anularea deciziei nr. 2393 din 8 iulie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în temeiul art. 318 teza a II-a C. proc. civ.
În motivarea contestaţiei sale, contestatoarea invocă omisiunea instanţei de recurs de a cerceta motivul doi de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. prin care a criticat încălcarea de către instanţa de apel a prevederilor art. 969, art. 970, art. 982 şi art. 983 C. civ.
Mai arată contestatoarea că instanţa de recurs a omis că cerceteze efectele pe care garanţia – contragaranţia le produce la împlinirea termenului de valabilitate asupra raporturilor dintre client şi beneficiar, faţă de banca garantă şi banca contragarantă, instanţa având în vedere numai prima ipoteză a prevederilor art. 1.13 din Convenţia C.A.R. deşi în speţă convenţia nu mai putea fi executată nici silit, termenul de valabilitate fiind expirat la 30 iunie 2002.
Intimata B.C.R. a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca neîntemeiată întrucât nu sunt îndeplinite cerinţele art. 318 C. proc. civ., instanţa de recurs procedând la examinarea motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304.9 C. proc. civ.
Contestaţia în anulare nu este fondată.
Prin cererea de recurs ce a format obiectul dosarului nr. 22096/3/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, recurenta - contestatoare a invocat ca motive de nelegalitate cazurile de modificare prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Motivele de recurs nu au fost tratate distinct de către recurentă ci de-o manieră globală, aceasta criticând Decizia instanţei de apel sub aspectul interpretării greşite a prevederilor art. 1.13 din Convenţia C.A.R. şi ignorarea prevederilor Circularei B.C. a Siriei în sensul excluderii prevederilor esenţiale şi inexistenţei temeiului legal pentru plata comisioanelor percepute de bănci după expirarea garanţiei.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţionând recursul prin Decizia nr. 2393 din 8 iulie 2008 menţionează şi răspunde întocmai la criticile formulate chiar dacă nu referă la art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., reţinând corecta interpretare a prevederilor art. 1.13 din Convenţia C.A.R. de către instanţa de apel în sensul că independent de data valabilităţii prevăzută în convenţie, obligaţiile reclamantei client faţă de banca pârâtă nu încetează decât conform art. 2.3 din Convenţia C.A.R. recurenta nefăcând dovada că garanţia bancară a rămas fără obiect, partenerul extern neconfirmând încetarea valabilităţii garanţiei şi restituirea originalului scrisorii de garanţie către banca garantă din Siria.
Drept urmare, instanţa de recurs a răspuns la toate criticile formulate de recurentă şi care au fost subsumate nediferenţiat sub motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. aşa încât Înalta Curte constatând neîndeplinită ipoteza prevăzută de art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare, va respinge contestaţia în anulare de faţă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de SC I. SA Bucureşti împotriva deciziei nr. 2393 din 8 iulie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 979/2009. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 981/2009. Comercial → |
|---|
