ICCJ. Decizia nr. 129/2010. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 129/2010
Dosar nr. 1813/1/2009
Şedinţa publică din 19 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin decizia nr. 122 din 22 ianuarie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a respins, ca nefundat, recursul declarat de reclamanta SC M.I. SA DÂMBOVIŢA împotriva deciziei nr. 442 din 11 octombrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vl-a comercială.
Împotriva acestei decizii contestatoarea SC M.I. SA DÂMBOVIŢA a formulat la data de 25 februarie 2009, contestaţie în anulare.
Contestatoarea a fost legal citată pentru termenul din 19 ianuarie 2010, cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 10 lei şi 0,30 lei timbru judiciar, obligaţie căreia nu s-au conformat.
Ori, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice care se plătesc anticipat, sau în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit prevederilor art. 9 din Ordonanţa nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar, cererea părţii se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
Constatând că cererea nu a fost timbrată anticipat, că, contestatoarea nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia pentru termenul de judecată din 19 ianuarie 2010, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală, personală sau ca obiect, de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii şi să dispună anularea ca netimbrată a contestaţiei în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC M.I. SA DÂMBOVIŢA împotriva deciziei nr. 122 din 22 ianuarie 2009 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, ca netimbrată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1287/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1290/2010. Comercial → |
|---|
