ICCJ. Decizia nr. 1317/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1317/2010
Dosar nr. 30491/3/2007
Şedinţa publică din 21 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 12 septembrie 2007 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, sub nr. 30491/3/2007, reclamanta SC I.O.C. LTD a chemat în judecată pe pârâtele SC I.E. SRL, SC B.T.I. SRL, SC V.O. SRL şi R.O. LTD, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să se constate intervenită rezilierea de drept, la data de 16 februarie 2005, a convenţiei de cesiune de creanţă înregistrată din 21 ianuarie 2004, încheiată între SC I.E. SRL, SC V.O. SRL şi R.O. LTD; să se constate nulitatea absolută a contractului de cumpărare de acţiuni încheiat la data de 12 iulie 2007 între SC V.O. SRL şi R.O. LTD; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa comercială nr. 13841 din 15 decembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a fost respinsă excepţia lipsei de interes şi a fost respinsă acţiunea, ca nefondată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta SC I.O.C. LTD.
Prin Decizia comercială nr. 469 din 19 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a fost anulat, ca insuficient timbrat, apelul declarat de reclamantă.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa de apel a reţinut că prin încheierea de şedinţă din 25 iunie 2009, i s-a pus în vedere apelantei să precizeze valoarea celor două contracte, la data declarării apelului.
La termenul din 8 octombrie 2009 apelanta a depus precizarea solicitată şi drept urmare i s-a pus în vedere să completeze taxa judiciară de timbru cu 4.645,5 lei.
Prin încheierea din 15 octombrie 2009, pronunţată în Camera de Consiliu, s-a admis cererea de reexaminare formulată de R.O. LTD şi s-a stabilit în sarcina apelantei o taxă judiciară de timbru de 728.991 lei şi un timbru judiciar de 4,55 lei.
Având în vedere această încheiere irevocabilă, la termenul din 29 octombrie 2009, instanţa de apel a pus în vedere apelantei să timbreze cu 728.991 lei taxă judiciară de timbru şi cu 4,55 lei timbru judiciar şi cum până la termenul din 19 noiembrie 2009, apelanta nu a timbrat, apelul a fost anulat ca insuficient timbrat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta SC I.O.C. LTD, aducându-i următoarele critici.
Decizia recurată a fost dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din OUG nr. 212/2008, care modifică art. 2 din Legea nr. 146/1997.
Potrivit acestui text de lege cererile în anulare sau declararea nulităţii unui act juridic, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi care au fost timbrate corespunzător la data introducerii lor, se consideră ca fiind legal timbrate.
Prin urmare, recurenta consideră că ea a timbrat apelul în mod legal, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, respectiv art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, cuantumul legal fiind de 50% din suma iniţial achitată.
Recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Analizând Decizia recurată, prin raportare la criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Problema cuantumului taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar nu a fost tranşată în mod irevocabil de completul care a soluţionat apelul, ci de un alt complet de judecată, prin încheierea nr. 367 din 15 octombrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în dosarul nr. 9472/2/2009, care a admis cererea de reexaminare formulată de R.O. LTD şi a stabilit, în mod irevocabil, că apelanta trebuie să plătească o taxă judiciară de timbru, în cuantum de 728.991 lei şi timbru judiciar de 4,55 lei.
Prin urmare, cuantumul taxei judiciare de timbru a fost stabilit, în mod irevocabil, prin respectiva hotărâre, astfel încât recurenta reclamantă nu mai poate uza de calea de atac a recursului, pe acest aspect, legiuitorul prevăzând o altă procedură pentru stabilirea cuantumului taxelor judiciare de timbru şi anume cea reglementată de art. 18 din Legea nr. 146/1997, procedură care a fost parcursă chiar şi la cererea reclamantei, prin încheierea nr. 381 din 21 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, pronunţată în dosar nr. 9553/2/2009, fiind respinsă cererea de reexaminare a reclamantei.
Ca atare, în ce priveşte stabilirea cuantumului taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar pentru exercitarea apelului, există autoritate de lucru judecat, astfel încât, Înalta Curte constată că motivul de recurs invocat este nefondat, iar în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC I.O.C. LTD Galaţi împotriva deciziei comerciale nr. 469 din 19 noiembrie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1316/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1321/2010. Comercial → |
|---|
