ICCJ. Decizia nr. 1351/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 1351/2010
Dosar nr. 727/1/2010
Şedinţa publică de la 22 aprilie 2010
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Iaşi, secţia comercială, prin sentinţa nr. 590/E din 21 martie 2007 a admis acţiunea reclamantei SC A.I. SRL Iaşi şi a obligat pârâta SC M.C.M. SA Iaşi la plata sumei de 115.557,45 Euro sau contravaloarea în lei la data plăţii, cu 54.625,19 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut în principal că din înscrisurile depuse şi concluziile raportului de expertiză contabilă, rezultă că reclamanta a achitat pârâtei în avans suma de 123.747,66 Euro, sumă pentru care pârâta nu a făcut dovada livrării bunurilor, nefiind întocmite facturi de livrare.
S-a mai stabilit că valoarea comisionului la facturile emise de reclamantă este de 41.417,85 Euro, conform contractului părţilor, că pârâta nu a făcut dovada livrării mărfurilor achitate în avans şi a refuzat să pună la dispoziţia expertului actele sale contabile.
Prin Decizia nr. 4 din 4 februarie 2008 Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială, a respins ca nefondat apelul pârâtei declarat împotriva sentinţei nr. 590/E din 21 martie 2007.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, prin Decizia nr. 735 din 5 martie 2009 a respins ca nefondat recursul declarat de pârâtă împotriva deciziei nr. 4 din 4 februarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, secţia comercială.
Împotriva menţionatei decizii, SC M.C.M. SA Iaşi a formulat contestaţie în anulare, în temeiul art. 317 - art. 321 C. proc. civ., solicitând admiterea acesteia, anularea deciziei din recurs şi stabilirea unui termen pentru rejudecarea recursului.
În motivarea contestaţiei în anulare, contestatoarea SC M.C.M. SA Iaşi a susţinut că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra motivelor de casare prevăzute la pct. 4 şi 5 din recurs, privind obligaţia reclamantei de a face dovada bazei legale sau contractuale a transferării sumei de 91.000 Euro avans, din contul său în contul SC M.C.M. SA Iaşi, şi nici asupra cuantumului, modalităţii de calcul şi legalităţii solicitării comisionului, că perceperea comisionului trebuie să se realizeze în urma livrării efective a mărfii, lucru ce nu s-a efectuat în cauză.
Contestaţia în anulare este nefondată.
Potrivit art. 318 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Prin urmare sunt greşeli materiale în sensul art. 318 C. proc. civ., greşeli de fapt, involuntare şi nu greşeli de judecată cum ar fi cele de apreciere a probelor, ori de interpretare a dispoziţiilor legale, pentru a nu crea părţilor posibilitatea rejudecării căii de atac, transformând contestaţia în anulare într-o cale ordinară de atac, evitându-se situaţia de a se formula recurs la recurs.
Analizând critica prin care contestatoarea a susţinut că instanţa de recurs nu s-a pronunţat pe motivele de recurs întemeiate pe art. 304 pct. 4 şi 5 C. proc. civ., ignorând toate susţinerile sale din dezvoltarea motivelor de recurs, Înalta Curte constată că în conformitate cu dispoziţiile citate, petenta a solicitat în realitate o reexaminare a fondului, o reapreciere a probelor, aspecte ce nu pot fi corectate pe această cale, contestaţia în anulare fiind o cale de retractare şi nu de reformare a soluţiei atacate.
Împrejurarea că, contestatoarea nu este mulţumită de dezlegarea dată de instanţa de recurs criticilor sale nu se încadrează în dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., temei invocat şi susţinut de contestatoare în cererea sa.
Cum în speţă nu s-a dovedit că Decizia din recurs este rezultatul unei greşeli materiale în sensul dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ., Curtea urmează să respingă ca nefondată contestaţia în anulare formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC M.C.M. SA Iaşi împotriva deciziei nr. 735 din 5 martie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie, secţia comercială, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 22 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1349/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1352/2010. Comercial → |
|---|
