ICCJ. Decizia nr. 1380/2010. Comercial. Anulare incident plată. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1380/2010
Dosar nr. 4822/86/2009
Şedinţa publică de la 23 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, reclamanta SC A.A. SRL Fălticeni a chemat în judecată pe pârâţii B.C.R.- Sucursala Judeţeană Suceava, SC T.B.I. L. I.F.N. SA Bucureşti şi B.N.R. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea incidentului de plată din data de 21 mai 2007, determinată de refuzul acceptării la plată a biletului la ordin emis la data de 16 mai 2007, pentru beneficiarul SC T.B.I. L. I.F.N. SA Bucureşti.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de 16 mai 2007 a emis fila B.O. pentru suma de 3045,82 lei, beneficiar fiind SC T.B.I. L. I.F.N. SA, iar acest instrument de plată a fost introdus spre decontare în circuitul bancar la B.C.R. Suceava, unde societatea are deschis contul. Arată în continuare că acest cont bancar se afla blocat de către B.E.J. D.A., conform Dosarului execuţional nr. 62/2009 şi au procedat la achitarea sumei conform O.P. din 21 mai 2009 dar ca urmare a faptului că instrumentul de plată se afla pe circuit a fost formulată cerere de înscriere a incidentului de plată la data de 22 mai 2009.
Acţiunea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Regulamentul nr. 1/2001 al B.N.R.
Prin sentinţa civilă nr. 1527 din data de 1 septembrie 2009 Tribunalul Suceava, secţia comercială contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea formulată de reclamantă.
Intimata B.N.R. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesual pasive, având în vedere că este o instituţie publică independentă iar obiectivul fundamental este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor conform dispoziţiilor prevăzute de art. 1 şi 2 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul B.N.R.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a analizat cu prioritate excepţia invocată şi a admis-o, apreciind justificate susţinerile pârâtei.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, tribunalul a reţinut că deşi reclamanta a susţinut că a achitat suma datorată cu ordin de plată, acest fapt nu a fost confirmat. Pe de altă parte a arătat că la analiza circulaţiei titlurilor la ordin nu pot fi avute în vedere raporturi juridice care au generat emiterea lor. În consecinţă, tribunalul a constatat că nu există culpă din partea băncii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta prin care a reiterat motivele prezentate prin cererea introductivă, iar Curtea de Apel Suceava, secţia comercială contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 131 din 26 noiembrie 2009 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă.
Decizia sus menţionată a fost recurată de către reclamanta SC A.A. SRL Fălticeni în temeiul termenului prevăzut de art. 301 C. proc. civ., prin care a indicat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
În concret, recurenta a invocat că ambele instanţe nu au ţinut cont de faptul că reclamanta a respectat obligaţiile contractuale.
Înalta Curte, în lipsa motivelor care pot fi încadrate în art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., a invocat excepţia nulităţii recursului, în temeiul art. 3021 lit. c) C. proc. civ.
Este de observat că deşi recurenta şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., criticile invocate nu pot fi subsumate acestor motive de nelegalitate. În concret, recurenta nu a dezvoltat motivele invocate, conform cerinţelor art. 3021 lit. c) C. proc. civ., criticând în esenţă faptul că instanţa de apel nu a ţinut cont de împrejurarea invocată de reclamantă, respectiv faptul că şi-a respectat obligaţiile contractuale, situaţia care a generat incidentul de plată fiind accidentală, atât înainte cât şi după acest eveniment relaţiile dintre părţi desfăşurându-se în mod normal. Simplele nemulţumiri ale părţii, cu privire la aspectele care au format convingerea instanţei de fond şi apel, fără precizarea relevanţei pe care acestea le au faţă de fondul pricinii, nu pot face obiectul analizei instanţei de recurs, în raport de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ. şi de dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care statuează asupra obiectului recursului.
Constatând că recurenta nu s-a conformat obligaţiei prevăzută de art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii motivele de nelegalitate şi dezvoltarea lor, Înalta Curte va aplica cererii de recurs sancţiunea nulităţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de reclamanta SC A.A. SRL Fălticeni împotriva Deciziei nr. 131 din 26 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1377/2010. Comercial. Acţiune în constatare.... | ICCJ. Decizia nr. 1383/2010. Comercial. Acţiune în anulare a... → |
|---|
