ICCJ. Decizia nr. 1436/2010. Comercial. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1436/2010
Dosar nr. 9936/118/2007
Şedinţa publică de la 28 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Constanţa, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1721 din 19 iunie 2008 a respins excepţia prescripţiei dreptului reclamantei SC S.C.I.M.G. SA prin lichidator judiciar L. Ipurl Constanţa la acţiune, invocată de pârâta SC S.C.I.M.G. SA Constanţa, ca nefondată.
A fost admisă cererea formulată de reclamanta SC S.C.I.M.G. SA în insolvenţă în contradictoriu cu pârâta SC S.C.I.M.G. SA, în sensul că pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 580.847,13 lei reprezentând garanţii.
În fundamentarea acestei soluţii s-a reţinut că între SC S.C.I.M.G. SA în calitate de subantreprenor şi pârâta SC S.C.I.M.G. SA în calitate de antreprenor a fost încheiat contractul de subantrepriză din 25 martie 2002, având ca obiect executarea lucrărilor de construcţii pentru investiţia „modernizare şi canalizare”, cu o valoare de 1.357.521,48 euro plus T.V.A.
Lucrările contractate urmau a fi executate până la data de 1 mai 2005, convenindu-se ca din valoarea producţiei facturate să fie reţinute garanţiile.
Pârâta a susţinut că garanţia pentru avans şi cea de bună execuţie, în valoare de 371.493,62 lei a devenit scadentă la 14 septembrie 2004 (data terminării lucrărilor), respectiv 30 iulie 2004, astfel că dreptul reclamantei la acţiune s-a prescris, nefiind exercitat în termenul general de prescripţie de 3 ani reglementat de art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
Susţinerile pârâtei nu au fost primite, întrucât s-a apreciat că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) şi 17 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958, deoarece în procesul verbal de conciliere directă încheiat la data de 22 iunie 2005 pârâta a recunoscut datoria sa faţă de reclamantă.
De asemenea, în temeiul art. 969 C. civ., care consacră că toate convenţiile legal făcut au putere de lege între părţile contractante, conduce la obligarea pârâtei de a restitui garanţia de bună execuţie.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal prin Decizia civilă nr. 220/Com din 23 decembrie 2008 a admis apelul declarat de pârâta SC S.C.I.M.G. SA împotriva sentinţei primei instanţe şi a schimbat în tot hotărârea atacată în sensul că a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei SC S.C.I.M.G. SA prin lichidator judiciar L. Ipurl şi a respins acţiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
A mai fost obligată intimata la plata sumei de 9.857 lei în favoarea apelantei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel, după ce a expus detaliat principalele atribuţii ale lichidatorului potrivit art. 25 din Legea nr. 85/2006, a concluzionat că legea insolvenţei a conferit lichidatorului legitimare procesuală activă în ceea ce priveşte formularea acţiunilor în pretenţii împotriva debitorilor societăţii falite, având dreptul de a acţiona în nume personal şi nu în calitatea de reprezentant al acesteia.
Acest aspect este o consecinţă directă a faptului că prin încheierea prin care judecătorul sindic decide intrarea în faliment pronunţă şi dizolvarea societăţii debitoare dispunând totodată ridicarea dreptului de administrare al ei.
Au fost înlăturate susţinerile intimatei potrivit cărora debitoarea falită are calitatea procesuală activă întrucât societatea în lichidare judiciară îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidări, până la terminarea acesteia.
Nu trebuie confundată calitatea procesuală, care desemnează îndreptăţirea unei persoane fizice sau juridice de a participa la activitatea judiciară cu capacitatea procesuală de folosinţă care consta în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi de a-şi asuma obligaţii.
Împotriva Deciziei civile nr. 220/Com din 23 decembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal a promovat recurs reclamanta SC S.C.I.M.G. SA prin lichidator judiciar L. Ipurl Constanţa, care a criticat pentru nelegalitate această hotărâre, solicitând în baza art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. admiterea recursului şi casarea deciziei atacate.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat că reclamanta SC S.C.I.M.G. SA în faliment, prin lichidator judiciar, are dreptul şi calitatea procesual activă conferită tocmai de interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor art. 25 lit. g) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, să formuleze şi să susţină acţiunile în pretenţii pentru încasarea creanţelor debitorului. Mai mult decât atât, lichidatorul judiciar, în nume propriu, nu are calitate procesual activă să formuleze şi să susţină acţiunile în pretenţii.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt justificate, urmând a admite recursul reclamantei pentru următoarele considerente.
Din verificarea întregii documentaţii existente la dosarul cauzei, apare cât se poate de evident că cererea de chemare în judecată a pârâtei SC S.C.I.M.G. SA a fost înaintată de reclamanta SC S.C.I.M.G. SA, în lichidare, prin lichidator judiciar L. Ipurl, care a cerut obligarea pârâtei la restituirea sumei de 580.847,13 lei reprezentând garanţii reţinute pentru lucrările de construcţii.
Relevanţă în corecta stabilire a situaţiei de drept, din perspectiva admisibilităţii excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, o are încheierea nr. 3695/Com din 18 noiembrie 2005 a Tribunalului Constanţa, secţia comercială, dată în Dosarul nr. 6861/Com/2004, prin care s-a dispus intrarea în faliment a debitoarei SC S.C.I.M.G. SA, dizolvarea ei şi desemnarea în calitatea de lichidator a SC L. SRL Constanţa, cu îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de art. 29 din Legea nr. 64/1995.
În accepţiunea art. 3 pct. 28 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, lichidatorul este persoana fizică sau juridică, practictician în insolvenţă, autorizat în condiţiile legii, desemnat să conducă activitatea debitorului şi să exercite atribuţiile prevăzute la art. 25 în cadrul procedurii falimentului, atât în procedura generală cât şi în cea simplificată.
O riguroasă interpretare a dispoziţiilor art. 25 lit. g) din aceeaşi lege, conferă lichidatorului atribuţia de a urmări încasarea creanţelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii, încasarea creanţelor, formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru încasarea creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaţi, aspecte care, fără putere de tăgadă se regăsesc şi în prezenta speţă. Prerogativele expuse anterior se exercită în numele debitorului falit, astfel încât instanţa de apel greşit a respins acţiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Pentru aceste considerente, urmează a admite recursul reclamantei SC S.C.I.M.G. SA prin lichidator judiciar îndreptat împotriva Deciziei civile nr. 220/Com din 23 decembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, urmând ca în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 pct. 5 C. proc. civ. să caseze decizia recurată şi să trimită cauza la aceiaşi instanţă pentru soluţionarea în fond a apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta SC S.C.I.M.G. SA prin lichidator judiciar L. Ipurl Constanţa împotriva Deciziei civile nr. 220/Com din 23 decembrie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.
Casează decizia recurată şi trimite cauza la aceeaşi instanţă pentru soluţionarea pe fond a apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1433/2010. Comercial. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1438/2010. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
|---|
