ICCJ. Decizia nr. 1432/2010. Comercial. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1432/2010
Dosar nr. 3045/113/2007
Şedinţa publică de la 28 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Brăila, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa comercială nr. 451 din 31 octombrie 2008 a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta SC A.G.I.E. SRL Brăila în contradictoriu cu pârâta SC A.R.A. SA Brăila în sensul că a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 31.734 lei daune pentru cultura de orzoaică şi 21.000 lei daune pentru cultura de grâu.
A mai fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 151,5 lei dobândă legală pentru perioada 14 iulie 2007 - 14 septembrie 2007 şi în continuare până la achitarea despăgubirilor în sumă totală de 52.734 lei.
De asemenea a fost respins ca nefondat capătul de cerere privind despăgubirile la cultura de porumb de sămânţă.
În final a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 4.076 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În fundamentarea acestei soluţii s-a reţinut în principal, că părţile au încheiat în anul 2007 pentru culturile de orzoaică, grâu şi porumb mai multe contracte de asigurare.
Referitor la cultura de orzoaică au fost încheiate două contracte pentru suprafeţele de 10 ha şi respectiv 52,71ha, iar pentru cultura de grâu au fost asigurate 43 ha. În contractele de asigurare au fost prevăzute riscurile asigurate, printre acestea regăsindu-se ploile torenţiale şi grindina, fenomene care s-au produs în data de 27 iunie 2007, părţile recunoscând că cele două culturi au fost distruse în totalitate.
Reclamanta a încheiat contractele de asigurare pentru cele două culturi în varianta determinării despăgubirilor în funcţie de valoarea culturii asigurate.
Cu privire la cele două culturi asigurate reclamanta cât şi expertul tehnic au efectuat calculul daunelor acesta fiind de 31.734 lei pentru orzoaică şi 21.000 lei pentru grâu, după deducerea procentului de 20% din valoarea producţiei asigurate şi a sumei achitate parţial de pârâtă în data de 14 septembrie 2007.
În ce privesc daunele solicitate de reclamantă pentru cultura de porumb calamitată prin riscul asigurat ele nu au fost acordate, reţinându-se că nu au fost calamitate în totalitate decât 28 ha din 62,55 ha asigurate. Despăgubirile pot fi acordate numai raportându-se paguba la întreaga cultură şi nu doar parţial.
Dobânzile legale au fost acordate în limita valorii daunelor suferite, avându-se în vedere dobânzile legale practicate de B.N.R.
Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, prin Decizia nr. 45/A din 10 iunie 2009 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SC A.R.A.V.I.G. SA - sucursala Brăila împotriva sentinţei comerciale nr. 451 din 31 octombrie 2008 pronunţată de Tribunalul Brăila, secţia comercială şi de contencios administrativ.
De asemenea a fost admis apelul declarat de reclamanta SC A.G.I.E. SRL Brăila împotriva aceleiaşi hotărâri, în sensul că a fost schimbată în parte sentinţa apelată şi admisă acţiunea reclamantei prin obligarea pârâtei şi la suma de 72.940 lei despăgubiri pentru cultura de porumb şi suma de 1.742,69 lei dobândă legală calculată până la data de 10 octombrie 2007 şi în continuare până la plata efectivă a despăgubirilor.
Pentru a decide astfel, s-a apreciat că potrivit contractului de asigurare din 16 mai 2007 părţile au convenit asupra asigurării culturii de porumb lot hibridare, înfiinţată pe o suprafaţă de 62,55 ha la suma de 312.750 lei, consemnându-se la rubrica „menţiuni speciale” că asigurarea este la nivelul producţiei, în raport de acest element fiind determinat şi cuantumul primei de asigurare.
Este adevărat că potrivit art. 13.2.3 pentru contractele încheiate la valoarea producţiei cuantumul despăgubirii se stabileşte pentru pagube totale la nivelul cheltuielilor tehnologice efectuate până la data producerii pagubei. Această prevedere eate aplicabilă în situaţia în care pe terenul respectiv se poate reînsămânţa sau replanta.
Apelanta-reclamantă a fost în imposibilitatea de a resămânţa terenul respectiv până la data de 08 august 2007, când asigurătorul i-a evaluat paguba, deoarece potrivit art. 11.6 din contract până la constatarea şi evaluarea pagubelor asiguratul nu va putea efectua lucrări, fără acordul asigurătorului, sub sancţiunea pierderii dreptului la despăgubire.
În rest au fost păstrate toate argumentele expuse de prima instanţă.
Împotriva Deciziei nr. 45/A din 10 iunie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, a promovat recurs pârâta SC A.R.A.V.I.G. SA - sucursala Brăila, care a criticat pentru nelegalitate această hotărâre judecătorească, solicitând în temeiul art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. admiterea recursului, modificarea în totalitate a deciziei atacate şi rejudecând cauza să fie respinsă acţiunea reclamantei.
Un prim motiv de recurs este acela că instanţa de apel a pronunţat hotărârea cu încălcarea legii, respectiv a art. 27 alin. (2) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România, conform căreia despăgubirile nu pot depăşi valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei şi nici suma la care s-a făcut asigurarea. La cultura de porumb s-a considerat că despăgubirile trebuiau calculate la valoarea producţiei şi nu la nivelul cheltuielilor tehnologice, prevederile art. 13.2.3 pct. A lit. b) din contract nefiind aplicabile.
Un alt motiv de recurs este acela că au fost interpretate greşit menţiunile din procesele verbale de constatare a daunelor, preliminare şi definitive, cât şi prevederile contractuale.
În final s-au adus critici şi sub aspectul acordării cu titlu de cheltuieli de judecată a sumei de 7.928 lei reprezentând onorariu de avocat, care este nejustificat de mare impunându-se aplicarea dispoziţiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Intimata reclamantă SC A.G.I.E. SRL Brăila a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând mazterialul probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca nefondat recursul pârâtei, pentru următoarele considerente.
Aşa cum reiese din cererea de chemare în judecată dar şi din actele depuse la dosar, între părţi au fost încheiate patru contracte de asigurare a culturii de orzoaică, un contract de asigurare a culturii de grâu şi un contract de asigurare a culturii de porumb.
Astfel, contractele de asigurare din 23 aprilie 2007 în baza căruia au fost asigurate 10 ha la valoarea unor producţii de 15.000 lei şi din 10 mai 2007 în baza căruia au fost asigurate 52,71 ha la valoarea unei producţii de 94.878 lei, au menţionat expres codul de risc asigurat, care constă în grindină, incendiu, furtună, ploaie torenţială - efecte directe şi alunecare/prăbuşire de teren cultivat.
De asemenea s-au mai încheiat şi contractele de asigurare din 20 iunie 2007 pentru 43 ha grâu la valoarea asigurată de 64.500 lei şi din 20 iunie 2007 pentru 62,55 ha porumb la o valoare asigurată de 312.750 lei.
Este de necontestat că la data de 27 iunie 2007 s-a produs fenomenul de grindină, furtună şi ploi torenţiale, care au avut efect direct asupra culturilor asigurate, fiind distrusă în totalitate cultura de orzoaică pe suprafaţa de 62,71 ha, cultura de grâu pe suprafaţa de 43 ha şi cea de porumb lot hibridare pe o suprafaţă de 28 ha.
Pentru o corectă stabilire a modalităţii de determinare a pagubelor, la cererea atât a reclamantei cât şi a pârâtei, prin încheierea din 05 februarie 2008 a fost încuviinţată efectuarea unei expertize tehnice-agricole.
Raportul de expertiză tehnică agricolă, amplu detaliat şi bine argumentat, a răspuns detaliat la toate obiectivele fixate de instanţă, fiind examinate procesele verbale de pagubă totală, procesele verbale definitive, facturile emise de O.U.A.I.T. precum şi Normele tehnice şi condiţiile de asigurare facultative ale culturilor agricole.
Deoarece din procesele verbale de constatare a pagubelor totale produse culturilor agricole aparţinând SC A.G.I.E. SRL reiese că constatarea şi evaluarea pagubelor s-au finlizat pe 8 august 2007, în concordanţă cu reglementările cuprinse „Condiţiile de asigurare facultative a culturilor agricole” la pct. 11.6 din cap. XI şi pct. 13.2.3 lit. a) din cap. XIII, despăgubirea reprezintă suma asigurată pe hectar diminuată cu cota de 20% care cuprinde cheltuielile medii de recoltare neefectuate din care se scade franciza din contract.
Nu poate fi primită critica recurentei potrivit căreia au fost încălcate dispoziţiile Legii nr. 136/1995, prin acordarea despăgubirilor care au depăşit valoarea bunului din momentul producerii risculiui asigurat, prin aceea că, prin voinţa liber exprimată, la momentul semnării contractului de asigurare s-a precizat că asigurarea s-a efectuat la valoarea producţiei declarate.
Chiar textul art. 27 din Legea nr. 136/1995 este explicit în această direcţie, şi anume că despăgubirile nu pot depăşi valoarea bunului la momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei şi nici suma la care s-a făcut asigurarea, dacă nu s-a prevăzut altfel în contractul de asigurare.
Corect a fost apreciat şi cuantumul cheltuielilor de judecată din faza procesuală a apelului. Onorariul de asistenţă juridică, în realitate este de 7.000 lei, probat prin chitanţa din 10 iunie 2009 şi nu în sumă de 7.928 lei cum susţine recurenta în ultimul motiv de recurs.
În materia cheltuielilor de judecată, potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. civ., este reglementat că, partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Neîndoielnic că reclamanta a beneficiat pe tot parcursul soluţionării apelului de asistenţă juridică calificată, complexă sub aspectul pregătirii apărării şi a volumului efectiv de muncă, prin depunerea de întâmpinare note scrise şi prezenţa la termene, cauza având un grad sporit de dificultate, avocatul desemnat depunând toate diligenţele în scopul realizării drepturilor deduse judecăţii.
Din această perspectivă relevantă este şi jurisprudenţa C.E.D.O., care constant a evidenţiat că partea care a câştigat procesul este îndreptăţită la rambursarea cheltuielilor efective numai în măsura în care se constată realitatea, necesitatea şi caracterul lor rezonabil.
Pentru aceste raţiuni, urmează a respinge ca nefondat recursul pârâtei SC A.R.A.V.I.G. SA - sucursala Brăila împotriva Deciziei nr. 45/A din 10 iunie 2009 pronunţată la Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, nefiind îndeplinită nicio cerinţă din cele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
În baza art. 274 C. proc. civ. urmează a obliga recurenta pârâtă la suma de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta SC A.R.A.V.I.G. SA sucursala Brăila împotriva Deciziei nr. 45/Ap din 10 iunie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, ca nefondat.
Obligă recurenta-pârâtă la 5.000 lei cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă SC A.G.I.E. SRL Brăila.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1383/2010. Comercial. Acţiune în anulare a... | ICCJ. Decizia nr. 1433/2010. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
|---|
