ICCJ. Decizia nr. 1535/2010. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1535/2010
Dosar nr. 414/1/2010
Şedinţa publică din 4 mai 2010
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 15 ianuarie 2010, petiţionarul M.I. a solicitat anularea deciziilor date în cauză, inclusiv a deciziei nr. 3220/2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, şi a deciziei nr. 373/R/C/2001 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, întoarcerea executării silite în dosarul nr. 1085/2002, anularea procesului verbal de adjudecare nr. 93/2002 şi obligarea B.R.D. - G.S.G. să-i plătească cu titlu de daune morale suma de 500.000 Euro pentru tulburare de posesie şi un proces ce durează de paisprezece ani.
In motivarea cererii petiţionarul susţine că secţia comercială nu are competenţa să judece cauza în conformitate cu art. 20 C. proc. civ., pricina judecându-se de opt ani la Completul de 9 judecători; Decizia nr. 373/R/C/2001 este nulă încălcând art. 24 C. proc. civ. contrară deciziei nr. 91/R/C/2001 este nulă încălcând art. 24 C. proc. civ. contrară deciziei nr. 91/R/C/2001 şi deciziei nr. 3000/1996.
Petiţionarul solicită trimiterea dosarului la Curtea Constituţională întrucât revizuirea şi contestaţia în anulare sunt prevăzute în codul de procedură civilă cu aceeaşi cale de atac ca hotărârea pronunţată şi totodată trimiterea dosarului la Completul de 9 judecători.
In privinţa deciziei nr. 3220/2209, petiţionarul susţine că Decizia este semnată de alţi judecători decât cei care au luat parte la judecată iar invocarea art. 723 C. proc. civ. este valabilă şi pentru instanţă care încalcă dispoziţiile art. 115, art. 132 şi art. 136 C. proc. civ.
Încercând o încadrare juridică a cererii, singurul element care poate atrage o calificare a acesteia este dată de motivul nesemnării hotărârii de către judecătorii care au soluţionat pricina, ce atrage încălcarea dispoziţiilor privitoare la competenţă.
Cererea privind trimiterea cauzei la Curtea Constituţională nu este admisibilă în lipsa invocării unei excepţii de neconstituţionalitate; iar trimiterea cauzei la Completul de 9 judecători este surprinzătoare în condiţiile în care chiar petiţionarul a sesizat Secţia Comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
In privinţa nesemnării deciziei nr. 3220/2009 de către judecătorii care au format completul de judecată, petiţionarul se află în eroare, completul căruia i-a fost repartizat dosarul soluţionându-l şi semnând atât minuta cât şi hotărârea motivată.
Aşa fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca nefondată cererea calificată, în lipsa unei alte încadrări juridice prevăzute în legislaţia română, drept contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 3220/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul M.I. împotriva deciziei nr. 3220 din 3 decembrie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 mai 2010
← ICCJ. Decizia nr. 1534/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1549/2010. Comercial → |
---|