ICCJ. Decizia nr. 1581/2010. Comercial. Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1581/2010
Dosar nr. 40311/3/2008
Şedinţa publică de la 5 mai 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a Vl-a comercială, la data de 28 octombrie 2008, sub nr. 40311/3/2008, reclamanta SIF T. SA a chemat-o în judecată pe pârâta SC B.T.T. SA Bucureşti, solicitând instanţei:
I. Constatarea nulităţii absolute a H.A.G.E.A. adoptate de SC B.T.T. SA Bucureşti în data de 10 aprilie 2008,
- nr. 6 referitoare la aprobarea B.V.C. pentru anul 2008, în forma definitivă, în conformitate cu Nota de Analiză din 09 aprilie 2008.
- nr. 14 referitoare la aprobarea închirierii terenului aferent Complexului Hotelier F., situat în Costineşti, conform prevederilor legale
- nr. 15 referitoare la aprobarea transferului dreptului de proprietate asupra reţelelor de alimentare cu energie electrică situate în zona Pârâul Rece, aflate în patrimoniul SC S.T.T. SA prin asociere cu SC E. SA, conform prevederilor legale în vigoare, cu menţiunea existenţei unui acord prealabil din partea SC E. SA de preluare cu titlu oneros şi evaluarea bunului prin raport de evaluare, în condiţiile legii:
- nr. 19 referitoare la aprobarea prelungirii contractului de locaţiune din 08 mai 2008 în baza hotărârii Consiliului de Administraţie al SC B.T.T. SA:
- nr. 21 referitoare la aprobarea vânzării imobilului compus din construcţii şi teren, în suprafaţă de 12.133,60 mp, situat în Pârâul Rece judeţul Braşov prin licitaţie cu strigare;
- nr. 22 referitoare la aprobarea vânzării terenului liber de construcţii situaţi in Pârâul Rece, judeţul Braşov în suprafaţă de 24.478,94 mp, prin licitaţie cu strigare pentru motivele de nulitate absolută, iar în subsidiar, anularea hotărârilor de mai sus pentru celelalte motive.
II. Comunicarea la O.R.C. Constanţa a hotărârii ce se va pronunţa în prezenta cauză, conform art. 6-7 din Legea nr. 267/1990 privind Registrul Comerţului.
III. Să dispună radierea din registrul comerţului a menţiunilor efectuate de pârâtă în baza hotărârilor atacate prin prezenta, cu respectarea prevederilor Legii nr. 267/1990 privind Registrul Comerţului şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu judecarea prezentei cauze.
La data de 09 februarie 200 pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
Prin sentinţa comercială nr. 8554 din 01 iunie 2009, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a fost admisă cererea formulată de reclamanta SIF T. SA, în contradictoriu cu pârâta SC B.T.T. SA Bucureşti şi s-a dispus anularea Hotărârii A.G.E.A. a SC B.T.T. SA din data de 10 aprilie 2008.
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a avut în vedere dispoziţiile legale în materie.
Prin Decizia comercială nr. 509 din 25 noiembrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a admis apelul formulat de apelantul pârât SC B.T.T. SA Bucureşti şi a schimbat în tot hotărârea atacată în sensul că a respins cererea, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Din considerentele hotărârii apelate reiese că tribunalul a dispus anularea Hotărârilor A.G.E.A. a SC B.T.T. SA din data de 10 aprilie 2008, ca urmare a faptului că apelanta pârâtă a încălcat dispoziţiile articolului 117 alin. 7 din Legea nr. 31/1990 şi dispoziţiile art. 135 alin. (1) pct. 11 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006. Art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 republicată prevede că atunci când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui să cuprindă textul integral al propunerilor, iar art. 135 alin. (1) pct. 11 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 prevede obligaţia ca în convocator să fie menţionată propunerea privind data de înregistrare.
Este adevărat că în formularea folosită în convocatorul pentru adunarea generală în care s-au adoptat hotărârile atacate de intimata reclamantă nu este utilizat cuvântul „propunere", însă este de observat că nici reclamanta intimată şi nici alţi acţionari prezenţi la adunarea generală nu au propus o altă dată de înregistrare şi nici nu au făcut obiecţiuni cu privire la data menţionată în convocator, ceea ce însemnă că s-a acceptat în mod tacit că data de înregistrare să fie cea din convocator.
Mai mult decât atât, intimata reclamantă nu a precizat care ar fi vătămarea ce i s-a adus şi nici nu a dovedit existenţa unei vătămări cunoscut fiind faptul că în lipsa oricărei dovezi că partea a fost vătămată, teza nulităţii relative nu poate fi acceptată.
Referitor la încălcarea art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 republicată, curtea de apel a reţinut, de asemenea, că în cauză nu poate fi aplicat pentru a se dispune anularea Hotărârilor deoarece din convocator A.G.E.A. rezultă că în cauză au fost respectate dispoziţiile art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 republicată.
Este adevărat că în convocator nu sunt arătate în mod expres modalităţile de vânzare a activelor, însă din cuprinsul Hotărârilor rezultă că apelanta - pârâtă nu a intenţionat să eludeze dispoziţiile legale şi nici nu a intenţionat ca prin vânzarea activelor să diminueze patrimoniul societăţii.
Astfel: 1. referitor la Hotărâre se arată în cuprinsul acesteia că s-a hotărât aprobarea transferului dreptului de proprietate asupra reţelelor de alimentare a energiei electrică situate în zona Pârâul Rece, aflate în patrimoniul SC B.T.T. SA prin negociere cu SC E. SA, conform prevederilor legale în vigoare.; 2. în ceea ce priveşte hotărârea, s-a precizat că vânzarea imobilului compus din construcţii şi teren în suprafaţă de 12.133,60 mp situat în localitatea Pârâul Rece, Judeţul Braşov se face prin licitaţie cu strigare conform prevederilor legale în vigoare, preţul de pornire al licitaţiei fiind de 350.000 euro, fără T.V.A. ; 3 în hotărâre se menţionează că vânzarea terenului liber de construcţii situat în Pârâul Rece, Judeţul Braşov, în suprafaţă de 24.478,94 mp se face prin licitaţie cu strigare conform prevederilor, arătându-se preţul şi modalitatea de plată a acestuia, garanţia de participare, taxa de participare, specificându-se că vânzarea activelor nu va avea ca efect diminuarea capitalului social al SC B.T.T. SA (filele 16, 17, 20 din dosarul primei instanţe).
Curtea de apel a apreciat că nu este lipsit de relevanţă de a aminti faptul că activele societăţii sunt elemente ale patrimoniului, în timp ce capitalul social este expresia valorică a totalităţilor aporturilor asociaţilor care participă la constituirea societăţii având o dubă semnificaţie: contabilă (el nu are o existenţă reală, concretă ci reprezintă o cifră convenită de asociaţi) şi juridică (constituie gajul general al creditorilor societăţii).
Având în vedere considerentele arătate precum şi faptul că în hotărârea A.G.E.A. din 10 aprilie 2008 s-a specificat că vânzarea activelor nu va avea ca efect diminuarea capitalului social al SC B.T.T. SA, curtea de apel în temeiul art. 296 C. proc. civ. a admis apelul pârâtei, a schimbat în tot hotărârea atacată în sensul că, a respins cererea reclamantei ca neîntemeiată.
Împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs reclamanta SIF T. SA Braşov, întemeindu-se pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi solicitând admiterea recursului aşa cum a fost formulat şi, pe cale de consecinţă, modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii apelului formulat de către SC B.T.T. SA împotriva sentinţei tribunalului, cu consecinţa menţinerii ca temeinică şi legală a acestei hotărâri prin care s-a constatat nulitatea absolută a hotărârilor A.G.O.A. SC B.T.T. SA Bucureşti din data de 10 aprilie 2008 şi obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea fondului, apelului şi recursului.
Recurenta-reclamantă susţine astfel că decizia atacată a fost pronunţată aplicându-se greşit dispoziţiile legale referitoare la obligativitatea cuprinderii în textul hotărârii a unei date de înregistrare.
În această ordine de idei, arată că instanţa de apel, făcând o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 135 al Regulamentului nr. 1/2006, a considerat omisiunea datei de înregistrare o cauză de nulitate relativă, motivând respingerea motivului de nulitate pe lipsa vreunei vătămări, or, art. 132 din Legea nr. 31/1990 oferă posibilitatea atacării hotărârilor contrare legii sau actului constitutiv, iar acţiunea în anulare având un caracter social, persoanele ce atacă hotărârea, fie ei terţi sau acţionari, nu trebuie să facă dovada vreunei vătămări, ci doar dovada încălcării legii.
Mai susţine că, făcând o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, instanţa de apel a apreciat că intimata a respectat dispoziţiile legale referitoare la convocare şi informarea acţionarilor în situaţia în care societatea intenţionează să-şi modifice actul constitutiv, or, în cazul său nu prevederile actului constitutiv referitoare la capitalul social se modifică, ci acelea referitoare la fondul de comerţ al societăţii, activele de la Pârâul Rece făcând parte din acesta şi vânzarea acestor active aducând atingere scopului propus de către acţionari la constituirea societăţii comerciale, dar şi prevederilor art. 1 şi 8 din Legea nr. 31/1990, republicată.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea actelor dosarului se constată următoarele:
În ce priveşte modul de stabilire a datei de înregistrare, instanţa de apel, prin hotărârea pronunţată, a apreciat judicios că atât timp cât participanţii la adunarea generală, printre care şi reclamanta nu au propus o altă dată de înregistrare şi nici nu au formulat obiecţiuni cu privire la data menţionată în convocator, o astfel de conduită (poziţie) nu poate fi interpretată decât ca o acceptare neechivocă, tacită a acestei date ca dată de înregistrare, - împrejurare în care orice altă discuţie cu referire la omisiunea stabilirii datei de înregistrare devine inutilă şi oricum, recurenta-reclamantă nu a criticat decizia curţii de apel sub aspectul motivării referitoare la acceptarea tacită, pentru ca şi instanţa să considere necesar să detalieze argumentaţia în acest sens.
Pe de altă parte, se impune totuşi a se preciza că, în speţă, lipsa menţiunii invocate de recurentă n-ar fi putut fi abordată decât ca o chestiune de opozabilitate, or, nici instanţa de fond şi nici instanţa de apel nu au fost investite cu o acţiune care să vizeze stabilirea opozabilităţii sau inopozabilităţii hotărârilor A.G.E.A. determinat de acest aspect.
Nici discuţia legată de lipsa dovezii unei vătămări, reţinută de instanţa de apel doar în ipoteza nulităţii relative nu-şi are rostul, întrucât reclamanta a solicitat şi a invocat constant nulitatea absolută a hotărârilor menţionate şi tribunalul nu putea schimba temeiul juridic al acţiunii încălcând principiul disponibilităţii.
În fine, nulităţile trebuie să fie prevăzute de lege şi nu de actele emise în aplicarea acesteia, respectiv, Regulamentul C.N.V.M. şi, de asemenea, se impune a se face distincţie între data de referinţă şi data de înregistrare, convocarea adunării generale fără stabilirea datei de referinţă fiind sancţionată cu nulitate absolută.
Aşa fiind, faţă de cele mai sus arătate, primul motiv de recurs se priveşte ca fiind neîntemeiat.
În ce priveşte cel de-al doilea motiv, privind greşita aplicare a dispoziţiilor art. 117 alin. (7) din Legea nr. 31/1990, se constată că este de asemenea neîntemeiat, întrucât susţinerea recurentei-reclamante potrivit căreia vânzarea unor active conduce la modificarea actului constitutiv nu poate fi primită.
Astfel, atâta timp cât activele societăţii sunt elemente ale patrimoniului, iar capitalul social este expresia valorică a totalităţii aporturilor asociaţilor care participă la constituirea societăţii, modificarea elementelor de activ în forma hotărâtă de adunarea generală presupune o subrogaţie reală, respectiv înlocuirea dreptului de proprietate asupra bunurilor corporale cu dreptul de proprietate asupra sumelor de bani încasate prin vânzare şi nu se produce o modificare a valorii patrimoniului societăţii şi nici a capitalului social.
De altfel, în hotărârea A.G.E.A. din 10 aprilie 2008 s-a specificat că vânzarea activelor nu va avea ca efect diminuarea capitalului social al SC B.T.T. SA - aspect reţinut şi în decizia curţii de apel.
În consecinţă, întrucât recurenta-reclamantă nu a formulat niciun motiv de recurs întemeiat, care în condiţiile expres şi limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., să conducă la modificarea deciziei pronunţate de curtea de apel, aceasta va fi menţinută, ca legală şi se va respinge recursul declarat în cauză de reclamanta SIF T. SA Braşov, ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta SIF T. SA Braşov împotriva Deciziei comerciale nr. 509 din 25 noiembrie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 5 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 1448/2010. Comercial. încuviinţarea... | ICCJ. Decizia nr. 1608/2010. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
---|