ICCJ. Decizia nr. 1623/2010. Comercial. Acţiune în anulare a hotarârii AGA. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1623/2010
Dosar nr. 3033/99/2009
Şedinţa publică de la 7 mai 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C.I. s-a solicitat în contradictoriu cu pârâţii A. Iaşi S.C.M. şi membri cooperatori ai acestei persoane juridice, anularea hotărârii adunării generale din data de 6 aprilie 2009, hotărâre prin care reclamanta a fost exclusă din calitatea sa de membru cooperator.
Tribunalul Iaşi, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 23 din 17 iunie 2009 a declarat nulă cererea formulată de reclamanta C.I., având ca obiect anularea hotărârii adunării generale din data de 6 aprilie 2009 şi a disjuns cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta A. Iaşi S.C.M. având acelaşi obiect.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reţinut că deşi s-a acordat termen reclamantei în vederea indicării pârâţilor membrii cooperatori pe care a înţeles să îi cheme în judecată, reclamanta nu şi-a îndeplinit această obligaţie şi în consecinţă în baza art. 133 C. proc. civ. cererea a fost declarată nulă.
Sentinţa instanţei de fond a fost apelată de către reclamanta C.I. iar Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială, prin Decizia nr. 110 din 23 noiembrie 2009 a respins apelul formulat de reclamantă.
Instanţa de apel analizând sentinţa apelată prin prisma criticilor invocate, a apreciat că sentinţa tribunalului este legală şi temeinică, dispoziţiile art. 133 alin. (1) C. proc. civ. fiind legal aplicate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta C.I., în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea cererii, casarea deciziei recurată şi a sentinţei de fond şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Criticile formulate de către reclamantă, subsumate motivului de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. au vizat următoarele aspecte:
- la primul termen de judecată în faţa instanţei de fond, reclamanta a formulat precizări prin care a arătat că înţelege să se judece în calitate de pârâţi cu A. Iaşi S.C.M. şi cu membrii cooperatori ai societăţii . În legătură cu membrii cooperatori reclamanta a solicitat pârâtei de rangul I să depună la dosarul cauzei o copie a actului constitutiv pentru a putea lua cunoştinţă de persoanele care făceau parte dintre membrii cooperatori;
- instanţa de fond nu s-a pronunţat în nici un fel asupra solicitării noastre de a dispune amânarea cauzei până la momentul în care va procura relaţiile solicitate de la Registrul Comerţului;
- invocă aplicabilitatea art. 114 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că instanţa putea acorda termen pentru completarea cererii de chemare în judecată, neîndeplinire a obligaţiilor care ar fi atras suspendarea judecăţii;
- aplicarea dispoziţiilor art. 133 alin. (1) C. proc. civ. nu se putea face decât după acordarea unui termen de judecată pentru completarea acţiunii;
Recursul nu este fondat.
În raport de motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că în mod corect a fost constatată nulă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă, faţă de lipsa elementelor esenţiale ale cererii de chemare în judecată, respectiv neindicarea pârâţilor.
Potrivit dispoziţiilor art. 133 alin. (1) C. proc. civ.,, Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă.”
Astfel, lipsa numelui reclamantului şi pârâtului, a obiectului şi semnăturii atrage nulitatea cererii de chemare în judecată. Nulitatea prevăzută de această normă este una expresă.
Revenind la critica de nelegalitate privind aplicarea în mod greşit a dispoziţiilor art. 133 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că la termenul de judecată din data de 27 mai 2009, acordat de către instanţa de fond, reclamanta a depus o precizare de acţiune prin care a învederat că înţelege să se judece în contradictoriu cu pârâta A. Iaşi cu membrii cooperatori ai societăţii, ale căror identitate şi domiciliu le va indica la momentul obţinerii relaţiilor de la Registrul Comerţului.
Astfel, absenţa numelui părţilor sau a obiectului cererii este sancţionată cu nulitatea, fără ca legea să acorde posibilitatea complinirii acestor lipsuri.
În raport de invocarea dispoziţiilor art. 114 alin. (3) C. proc. civ. Înalta Curte constată că acestea nu sunt incidente în cauză, întrucât instanţa la momentul precizării acţiunii de către reclamantă era deja investită cu soluţionarea cererii de chemare în judecată. Prevederile art. 114 C. proc. civ. sunt aplicabile la momentul primirii cererii de chemare în judecată, anterior înregistrării cererii şi nu ulterior acestui moment.
În consecinţă, trebuie făcută distincţia între posibilitatea completării cererii de chemare în judecată care nu îndeplineşte cerinţele legale anterior înregistrării ei, sub sancţiunea suspendării judecăţii şi obligaţia instanţei de a aplica sancţiunea nulităţii, în ipoteza în care lipsa unor elemente importante ale acţiunii, ulterior declanşării procesului civil face imposibilă continuarea activităţii judiciare.
În raport de aceste considerente, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
Constatând culpa procesuală a recurentei în declanşarea litigiului de faţă, Înalta Curte în temeiul art. 274 C. proc. civ., urmează a obliga recurenta la plata sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs, în favoarea intimatei A. Iaşi S.C.M. Iaşi, astfel cum au fost dovedite conform art. 1169 C. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta C.I. împotriva Deciziei nr. 110 din 23 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia comercială.
Obligă reclamanta C.I. la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată, în favoarea intimatei membrii cooperatori ai A. Iaşi S.C.M. Iaşi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1622/2010. Comercial. Pretenţii. Contestaţie... | ICCJ. Decizia nr. 1631/2010. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
|---|
