ICCJ. Decizia nr. 1705/2010. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1705/2010
Dosar nr. 3647/30/2007
Şedinţa publică din 13 mai 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: ş.
Prin sentinţa nr. 239/PI din 22 aprilie 2008 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosar nr. 3647/30/2007, s-a respins acţiunea formulată de reclamantul Primarul Municipiului Timişoara, în contradictoriu cu pârâţii SC C. SA Sânandrei şi SC S.M.R. SRL Timişoara.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamantul nu a făcut dovada prin prisma dispoziţiilor art. 1169 C. civ. a stării de fapt relatate în motivele cererii, respectiv a faptului că pârâta SC C. SA ar fi înstrăinat spaţiul cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din Timişoara, situat la parterul imobilului, în suprafaţă utilă totală de 108,50 mp şi că astfel nu ar fi respectat interdicţia cuprinsă în art. 3 al Protocolului de predare-primire nr. 1790/1996, respectiv aceea de a nu-l închiria, considerente pentru care a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel Primarul Municipiului Timişoara şi Consiliul Local al Municipiului Timişoara, solicitând admiterea acestuia, schimbarea în tot a sentinţei apelate, iar pe fond admiterea acţiunii formulată de reclamant, ca fiind temeinică şi legală.
Prin Decizia nr. 191/A din 20 octombrie 2008 Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, a respins apelul.
Pentru a hotărî astfel instanţa de apel a reţinut următoarele:
În cauză nu au fost încălcate dispoziţiile HG nr. 391 din 6 iunie 1996 şi nici cele ale Protocolului de predare-primire nr. 1790 din 16 mai 1996, întrucât între pârâta SC S.M.R. SRL şi pârâta SC C. SA, titulara dreptului de folosinţă gratuită nu a fost perfectat nici un contract de închiriere, aşa cum în mod eronat se afirmă de către reclamant.
Contractul în baza căruia pârâta SC S.M.R. SRL îşi desfăşoară activitatea în spaţiul comercial situat în Timişoara, îl reprezintă contractul de asociere în participaţiune, perfectat la data de 2 decembrie 2002, între SC C. SA - în lichidare, prin lichidator şi SC S.M.R. SRL.
Contractul de asociere în participaţiune a fost perfectat legal şi îşi produce efectele în continuare, cu acordul şi viza judecătorului sindic care instrumentează procedura insolvenţei pârâtei SC C. SA. Acest contract nu se regăseşte printre actele, cazurile şi convenţiile expres şi limitativ prevăzute de către HG nr. 391 din 6 iunie 1995, care să conducă la pierderea dreptului de folosinţă gratuită acordat pârâtei SC C. SA.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii Primarul Municipiului Timişoara şi Consiliul Local al Municipiului Timişoara invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului, schimbarea sentinţei pronunţate de instanţa de fond în sensul admiterii acţiunii ca fiind temeinică şi legală.
În dezvoltarea în fapt a recursului s-au susţinut, în esenţă, următoarele:
- Hotărârile pronunţate de instanţa de fond şi de apel sunt nelegale şi netemeinice, neţinând cont de probatoriul administrat în cauză.
- Atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel au făcut o greşită apreciere a actelor aflate la dosar reţinând că asocierea în participaţiune între SC C. SA şi SC S.M.R. SRL nu este de natură să ducă la rezilierea contractului de închiriere.
- Prin încheierea contractului pârâta a încălcat prevederile protocolului nr. 1790 din 16 mai 1993, care în art. 3 lit. b) stipulează că protocolul încetează de drept înainte de expirarea termenului de 10 ani dacă se constată că SC C. SA, beneficiara dreptului de folosinţă închiriază spaţiul comercial unor persoane fizice sau juridice, în speţă aflându-se SC S.M.R. SRL care foloseşte în prezent spaţiul în litigiu.
Intimata SC S.M.R. SRL Timişoara a depus întâmpinare şi concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei se apreciază că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de reclamanţi.
Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. este nefondat întrucât instanţa şi-a fundamentat soluţia pe raportul juridic născut ca urmare a încheierii Protocolului nr. 1790/1996 şi s-a pronunţat în raport de acesta când a respins acţiunea, neschimbând natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.
Nici motivul întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu poate fi primit.
În mod întemeiat instanţa de apel a reţinut că nu au fost încălcate dispoziţiile HG nr. 391 din 6 iunie 1996 şi ale Protocolului de predare-primire nr. 1790 din 16 mai 1996, întrucât între pârâta SC S.M.R. SRL şi pârâta SC C. SA, titulara dreptului de folosinţă gratuită, nu a fost perfectat nici un contract de închiriere.
Contractul în baza căruia pârâta SC S.M.R. SRL îşi desfăşoară activitatea în spaţiul comercial îl reprezintă contractul de asociere în participaţiune, perfectat legal la data de 2 decembrie 2002 între SC C. SA - prin lichidator, cu acordul judecătorului sindic şi SC S.M.R. SRL.
Acest contract, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de apel nu se regăseşte printre actele, cauzele şi convenţiile expres şi limitativ prevăzute de HG nr. 391/1995 care să conducă la pierderea dreptului de folosinţă gratuită acordat pârâtei SC C. SA.
Protocolul încheiat între părţi nu prevede ca motiv de pierdere a folosinţei spaţiului asocierea în participaţiune, astfel că încheierea acestui contract de asociere în participaţiune nu poate atrage incidenţa art. 3 lit. b) din contract.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte urmează a respinge recursul reclamanţilor ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanţii PRIMARUL MUNICIPIULUI TIMIŞOARA şi CONSILIUL LOCAL al MUNICIPIULUI TIMIŞOARA împotriva deciziei nr. 191/A din 20 octombrie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 1692/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1746/2010. Comercial → |
---|