ICCJ. Decizia nr. 1709/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1709/2010
Dosar nr. 782/86/2008
Şedinţa publică de la 13 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Reclamanţii A.E., A.A., A.M., B.M., B.A., B.D.M., B.I., B.M., B.E.Z., C.V., C.E., C.M., C.G., C.D., C.E.T., C.C., C.E., D.R.I., D.Ş., F.M.M. prin mandatar C.E., G.M., G.D., G.E., G.A., G.M., G.M.L., H.M., H.M., H.R., H.E., I.V., L.I., L.D., M.A., M.M., M.D.A., M.R., N.D.V., N.M., P.M., P.N., P.D., R.D., R.L. (fostă C.) prin mandatar R.D., R.D., S. (Ş.) E., S.E., S.V., S.R., Ş.O., T.E., V.M., Z.E.I., H.M. au chemat în judecată pe pârâţii SC S.M. SA Suceava, SC S.C. SRL Suceava şi SC C.R. SRL Botoşani pentru ca prin hotărârea pe care o va pronunţa instanţa să constate nulitatea absolută a Hotărârii A.G.A. - SC S.M. SA Suceava din 8 aprilie 2004 privind realegerea Consiliului de administraţie al societăţii, a Hotărârii A.G.A. - SC S.M. SA Suceava din 16 mai 2005 privind vânzarea imobilului situat în Suceava, str. Universităţii, compus din 1728 mp teren clădire împreună cu activul compus din încăperile notate cu 1, 2/1, 3, 4, 5, 6, 7, 8 identică cu parcela înscrisă în CF a com. cad. S.I., a Hotărârii A.G.A. - SC S.M. SA Suceava din 8 decembrie 2006 referitoare la vânzarea imobilului situat în Suceava str. Universităţii, înscris în CF a com. cad. Sfântul Ilie precum şi nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare din 3 iunie 2005 încheiat între SC S.M. SA Suceava şi SC S.C. SRL Suceava, din 19 decembrie 2006 încheiat între SC S.M. SA Suceava şi SC C.R. SRL Botoşani şi din 21 decembrie 2006 încheiat între SC S.M. SA Suceava şi SC S.C. SRL Suceava pentru lipsa consimţământului vânzătoarei, cu cheltuieli de judecată.
Au arătat în cererea lor că sunt titulari de acţiuni nominative în cadrul SC S.M. SA Suceava, fiind iniţial membri PAS şi că au subscris acţiuni pe care le-au achitat individual, prin reţineri pe ştatele de plată şi în numerar, că la nivelul SC S.M. SA Suceava s-a constituit „Asociaţia salariaţilor şi membrilor conducerii din cadrul SC S.M. SA care se privatizează” al cărei statut a fost aprobat la 7 martie 1995, că potrivit art. 4 durata asociaţiei este convenită la zece ani, iar conform art. 39 lit. a) din statut, asociaţia se dizolvă când scopul pentru care a fost constituită a fost realizat prin plata tuturor datoriilor şi distribuirea tuturor acţiunilor către membrii asociaţiei şi că opinia conducerii societăţii este că au calitatea de acţionari doar angajaţii societăţii care sunt membri P.A.S., astfel că organele de conducere ale societăţii nu au fost alese statutar iar actele juridice consimţite de societate prin reprezentanţii săi, cu privire la înstrăinarea activelor sunt nule absolut pentru lipsa consimţământului vânzătoarei şi aceasta deoarece lipsa calităţii de mandatar legal al persoanelor care pretind că au reprezentat SC S.M. SA Suceava echivalează cu lipsa consimţământului persoanei juridice.
Au mai susţinut că actele juridice atacate încalcă dispoziţiile legale deoarece nu a fost constituit valid Consiliul de administraţie privind componenţa acestuia, precum şi pentru neîndeplinirea condiţiilor de cvorum impuse de art. 112 alin. (1) din Legea 31/1990.
La data de 3 aprilie 2008 a fost formulată cerere de intervenţie în interesul reclamanţilor de către intervenienţii A.E., A.L., A.M., B.C., B.A., B.V., B.D., B.V., C.D., C.D., D.E., D.C., F.L., G.E., G.M., H.A., H.M., H.E., I.H., M.C., M.S., N.M., N.T., P.F., P.M., P.R., P.T., R.A., R.V., R.D., S.E., S.V., Ş.O., T.M. şi T.E.
Prin sentinţa nr. 531 din 22 decembrie 2008 Tribunalul Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins atât acţiunea reclamanţilor cât şi cererea intervenienţilor ca nefondată, obligându-i pe reclamanţi să plătească pârâtei SC S.M. SA Suceava cheltuieli de judecată în sumă de 5.000 lei.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că la Adunările Generale din 8 aprilie 2004, din 16 mai 2005 şi 8 decembrie 2006 au fost convocate statutar în sensul că aplicarea dispoziţiilor art. 115 din Legea nr. 31/1990 este înlăturată de prevederile art. 15.1 şi 18.1 din Statutul societăţii conform cărora adunările generale se convoacă de consiliul de administraţie iar pentru validitatea deliberărilor la adunările generale ordinare este nevoie de prezenţa unui număr de persoane care deţine cel puţin jumătate din numărul total al acţiunilor, că la această adunare generală au participat prin reprezentanţii săi Asociaţia P.S.M. Suceava care deţinea un număr de 119.891 acţiuni din cele 187.330 acţiuni astfel că a fost îndeplinită condiţia de cvorum prevăzută de art. 15.1 din statut, iar adunările generale ordinare ale acţionarilor SC S.M. SA Suceava.
Cu privire la nulitatea contractelor de vânzare-cumpărare instanţa de fond a reţinut că în conformitate cu art. 55 din Legea nr. 31/1990 în raporturile cu terţii, societatea pe acţiuni este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depăşesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care ea dovedeşte că terţii cunoşteau sau trebuiau să cunoască depăşirea acestuia iar publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singură dovada cunoaşterii şi că limitarea puterilor conferite administratorilor prin art. 55 este prevăzută de art. 146 din Legea nr. 31/1990 care stabileşte că administratorii pot să încheie acte juridice prin care să dobândească, să înstrăineze, să închirieze, să schimbe sau să constituie în garanţie bunuri aflate în patrimoniul societăţii, a căror valoare depăşeşte jumătate din valoarea contabilă a activelor societăţii la data încheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunării generale extraordinare a acţionarilor şi cum reclamanţii nu au făcut dovada faptului că valoarea bunurilor vândute prin contractele de vânzare-cumpărare contestate era mai mare decât jumătate din valoarea contabilă a activelor societăţii în temeiul art. 169 C. civ. a constatat că nu există motive de nulitate, urmând a se respinge acţiunea ca nefondată. Având în vedere că pârâta SC S.M. SA Suceava a cerut cheltuieli de judecată, acestea au fost acordate.
Pentru aceleaşi motive a fost respinsă şi cererea intervenienţilor.
Împotriva sentinţei instanţei de fond reclamanţii au declarat apel.
Prin Decizia nr. 71 din 18 mai 2009 Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a admis apelurile formulate de reclamantele H.M. şi H.M., a schimbat parţial sentinţa în sensul că a luat act că cele două reclamante au renunţat la judecata acţiunii şi a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei. De asemenea a respins ca nefondat apelul declarat de ceilalţi reclamanţi precum şi de intervenienţi, obligându-i pe reclamanţi şi intervenienţi să plătească în solidar cheltuieli de judecată în sumă de 10.570 lei către SC S.M. SA Suceava şi 10.000 lei către SC S.C. SRL Suceava.
Instanţa de apel a reţinut că în conformitate cu art. 296 C. proc. civ. raportat la art. 246 C. proc. civ. apelul reclamantelor H.M. şi H.M. este fondat întrucât cele două reclamante au renunţat la judecata acţiunii, astfel că hotărârea atacată a fost schimbată în sensul de a se lua act de această renunţare.
În legătură cu apelul reclamanţilor a reţinut că Asociaţia P.A.S. avea o durată de funcţionare de zece ani, urmând, ca în conformitate cu art. 39 lit. a) din Legea nr. 77/1994 să se dizolve când scopul pentru care a fost constituită a fost realizat prin plata datoriilor şi distribuirea acţiunilor către membrii săi şi că durata a fost prelungită sub aspectul funcţionării prin procesul verbal din 8 aprilie 2004 al A.G.A. consfinţită prin încheierea Judecătoriei Suceava şi o hotărâre de dizolvare a acesteia şi că organele de conducere ale societăţii au fost valabil alese de A.G.A. inclusiv cu votul Asociaţiei P.A.S. în 1999, astfel că deciziile luate de consiliul de administraţie sunt valabile, ele neputând fi atacate în instanţă de către acţionari.
Împotriva acestei decizii atât recurenţii cât şi intervenienţii au declarat recurs invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. şi au solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate în sensul de a admite apelul acestora, de a schimba în totalitate sentinţa instanţei de fond, cu consecinţa admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.
Este de precizat că prin motivele de recurs recurenţii au prezentat situaţia de fapt invocată în acţiunea introductivă, motivarea recursului fiind aproape identică cu această acţiune şi cu motivele de apel şi au arătat că în mod greşit s-a reţinut că nu ar exista o hotărâre de dizolvare a asociaţiei adoptată de adunarea generală la propunerea Consiliului de administraţie deoarece SC P.S.M. SA Suceava s-a dizolvat de drept la împlinirea termenului de zece ani prevăzut de art. 4 din statut, modalitate de încetare care produce efecte indiferent de constatarea sa printr-o hotărâre şi cu atât mai mult a fost promovată o acţiune la Tribunalul Suceava prin care s-a solicitat constatarea dizolvării P.A.S. potrivit art. 23 lit. a) din O.U.G. nr. 88/1997 şi că în mod greşit s-a constatat că a fost îndeplinită condiţia de cvorum cerută de validitatea adunărilor, aceasta nefiind dovedită întrucât documentaţia depusă este incompletă, adunarea generală din 8 aprilie 2004 nefiind convocată de Consiliul de administraţie prin decizie şi cum aceste hotărâri sunt lovite de nulitate, tuturor contractelor de vânzare-cumpărare le lipseşte consimţământul societăţii vânzătoare, astfel că în mod greşit au fost respinse acţiunile, lipsa consimţământului societăţii vânzătoare derivând din lipsa calităţii de reprezentant legal al persoanelor care au contractat în numele şi pe seama societăţii.
Recurenţii au atacat nelegalitatea obligării lor la cheltuieli de judecată la fond, în condiţiile în care pârâţii nu au declarat apel în cauză.
Conform art. 304 pct. 7 C. proc. civ. modificarea hotărârii atacate se poate face când aceasta nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Din dezvoltarea motivelor invocate în recurs instanţa constată că niciunul nu poate fi încadrat în art. 304 pct. 7 C. proc. civ., nerezultând din cererea de recurs dacă motivarea este insuficientă sau nu corespunde tuturor cererilor sau criticilor aduse hotărârii de primă instanţă, care motive sunt contradictorii sau dacă motivarea contrazice sau nu susţine dispozitivul, dacă hotărârea cuprinde motive străine de natura pricinii, sau dacă aceasta echivalează practic cu o nemotivare, cu toate că în recursul lor recurenţii au susţinut că decizia este nemotivată, în finalul cererii de recurs precizând că motivarea este necorespunzătoare, toate aceste considerente conducând spre respingerea recursului pentru motivele invocate în pct. 7 al art. 304 C. proc. civ., ca nefondat.
Potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ. hotărârea atacată poate fi modificată dacă este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, împrejurare faţă de care Curtea constată că în acest punct este posibilă încadrarea susţinerilor recurenţilor referitoare la încălcarea art. 55, 112, 113, 117, 132, 146 din Legea nr. 31/1990 raportate la dispoziţiile art. 39 lit. a), 15.1 şi 18.1 din Statutul societăţii, pe care analizându-le apreciază că în mod legal instanţa de apel a soluţionat motivele pentru care a fost atacată sentinţa instanţei de fond şi luându-le în discuţie, corect a fost reţinută situaţia de fapt şi raportată la temeiul de drept contestat a fi legal interpretat şi aplicat, împrejurare care determină respingerea recursului ca nefondat şi pentru aceste motive.
Astfel recurenţii au cerut să se constate nulitatea Hotărârilor SC A.S.M. SA din 8 aprilie 2004, din 16 mai 2005 şi din 8 decembrie 2006 izvorâtă din împrejurarea că în mod greşit, - potrivit procesului - verbal din 8 aprilie 2004 al A.G.A. prin care s-a decis prelungirea activităţii P.A.S. până la valorificarea pachetului de acţiuni de 36% din capitalul social aflat la dispoziţia SC S.M. SA şi în baza căruia s-a adoptat actul adiţional din 20 iunie 2006 precum şi menţiunilor de la O.R.C., din structura acţionariatului societăţii fac parte SC S.M. SA cu 36% din acţiuni şi SC P.S.M. SA cu 64% din acţiuni, conducerea societăţii consideră că sunt acţionari doar angajaţii societăţii care au calitatea de membri P.A.S. astfel că organele de conducere ale societăţii nu au fost alese statutar, lipsind mandatul legal al persoanelor care au pretins că reprezintă societatea S.M., ceea ce echivalează cu lipsa consimţământului persoanei juridice. De asemenea au invocat încălcarea dispoziţiilor art. 117 din Legea nr. 31/1990 în condiţiile în care convocarea adunărilor generale nu s-a făcut de jumătate din numărul de administratori iar hotărârile adoptate au încălcat condiţiile de cvorum impuse de art. 112 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 raportate la art. 23.1 alin. (2) din Statut.
Faţă de aceste susţineri ale recurenţilor din cererea introductivă, reiterate în apel şi în recurs şi care au rămas la nivelul unor simple afirmaţii, se constată că în mod corect instanţa de apel a reţinut că organele de conducere ale societăţii au fost valabil alese de A.G.A. în condiţiile în care s-a hotărât că prin procesul verbal din 8 aprilie 2004 al A.G.A. a fost prelungită funcţionarea asociaţiei, hotărâre consfinţită prin încheierea Judecătoriei Suceava din 22 iunie 2006 care nu a fost atacată, precum şi în lipsa unei hotărâri de dizolvare a respectivei asociaţii, situaţie în care deciziile consiliului de administraţie al societăţii sunt valabile şi nu pot fi atacate în instanţă de către acţionari, instanţa reţinând în acelaşi timp şi motivarea corectă din sentinţa nr. 531 din 22 decembrie 2008 a Tribunalului Suceava referitoare la legalitatea celor trei hotărâri ale adunărilor generale atacate prin acţiunea de faţă, condiţiile de convocare a adunării generale şi de validitate a deliberării adunărilor generale fiind în concordanţă cu dispoziţiile art. 15.1 şi 18.1 din Statutul SC S.M. SA Suceava, astfel că odată ce hotărârile adunărilor generale sunt legale şi contractele de vânzare cumpărare încheiate conform acestora sunt legale, administratorii nedepăşindu-şi limitele puterilor conferite de art. 55 raportat la art. 146 din Legea nr. 31/1990 în condiţiile în care nu s-a demonstrat că valoarea bunurilor înstrăinate era mai mare decât jumătate din valoarea contabilă a activelor, ceea ce contrazice susţinerea recurenţilor referitoare la lipsa consimţământului.
În aceste împrejurări se constată că instanţa de apel a aplicat corect actele normative invocate de recurenţi, că hotărârea pronunţată nu a fost dată cu aplicarea greşită a legii şi că fiecare motiv de apel a fost analizat şi motivat în baza temeiului legal invocat, situaţie faţă de care recursul urmează a se respinge ca nefondat.
Se va respinge de asemenea şi motivul referitor la cheltuielile de judecată deoarece instanţa de apel a aplicat corect dispoziţiile art. 274 C. proc. civ. potrivit căruia „partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată” şi reţinând că reclamanţii au căzut în pretenţii, faţă de dispoziţiile menţionate mai sus, corect au fost obligaţi la plata cheltuielilor de judecată.
Având în vedere că prin cererile formulate de reclamanţii C.E., S. (Ş.) E. şi H.M. aceştia au solicitat să se ia act de renunţarea la judecata recursului, în temeiul art. 246 C. proc. civ. potrivit căruia „reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă” Curtea constată că sunt îndeplinite condiţiile cerute de aceste dispoziţii legale pentru admiterea cererilor, urmând a se lua act de renunţarea lor la judecata recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanţii A.E., A.A., A.M., B.M., B.A., B.D.M., B.I., B.M., B.E.Z., C.V., C.M., C.G., C.D., C.E.T., C.C., C.E., D.R.I., D.Ş., F.M.M. prin mandatar C.E., G.M., G.D., G.E., G.A., G.M., G.M.L., H.M., H.R., H.E., I.V., L.I., L.D., M.A., M.M., M.D.A., M.R., N.D.V., N.M., P.M., P.N., P.D., R.D., R.L. (fostă C.) prin mandatar R.D., R.D., S.E., S.V., S.R., Ş.O., T.E., V.M., Z.E.I., şi intervenienţii A.L., B.C., B.A., B.V., B.D., B.V., C.D., D.E., D.C., F.L., G.E., G.M., H.A., H.E., I.H., M.C., M.S., N.M., N.T., P.F., P.M., P.R., P.T., R.A., R.V., S.E., T.M. şi T.E. împotriva deciziei nr. 71 din 18 mai 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat de reclamanţii C.E., S. (Ş.). E. şi H.M., împotriva aceleiaşi decizii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1708/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1710/2010. Comercial → |
|---|
