ICCJ. Decizia nr. 1755/2010. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1755/2010
Dosar nr. 513/108/2009
Şedinţa publică din 18 mai 2010
Prin sentinţa comercială nr. 359 din 2 martie 2009 pronunţată de Tribunalul Arad s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta SC T.B. SRL în contradictoriu cu pârâta B.C.R., sucursala Arad şi în consecinţă, pârâta B.C.R., sucursala Arad a fost obligată să solicite anularea incidentului de plată înregistrat la C.I.P. sub nr. 1649398/2008 la data de 16 decembrie 2008 ora 11:58:37 ca urmare a cererii de înscriere a refuzului bancar în F.N.B.O. formulată de pârât sub nr. 99 din 16 decembrie 2008.
S-a respins totodată cererea privind daunele cominatorii.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că între reclamanta SC T.B. SRL şi SC L. SRL s-au derulat operaţiuni comerciale reclamanta emiţând un bilet la ordin care a fost refuzat la plată din lipsă de disponibil. Totodată, pârâta a transmis C.I.P. cererea de înscrierea a refuzului bancar nr. 99 din 16 decembrie 2008, având număr C.I.P. 1645398/2008.
Conform înscrisului emanând de la SC L. SRL biletul la ordin a fost introdus spre decontare din eroare întrucât, anterior, plata fusese făcută de către reclamantă.
Faţă de cele reţinute, instanţa văzând că la data înregistrării incidentului de plată nu erau îndeplinite condiţiile unei astfel de înregistrări a dispus anularea înscrierii respective.
A fost respinsă cererea de obligarea pârâtei la plata de daune cominatorii, întrucât înregistrarea incidentului nu s-a făcut din vina acesteia, pârâta executându-şi obligaţiile impuse prin lege în condiţiile în care i s-a prezentat spre decontare biletul la ordin.
Împotriva sentinţei, pârâta a declarat apel, care a fost admis prin Decizia nr. 95/ A din 7 mai 2009 a Curţii de Apel Timişoara, sentinţa a fost schimbată în tot, în sensul respingerii acţiunii şi obligării reclamantei la plata sumei de 6,15 lei cheltuieli de judecată în apel, în favoarea pârâtei B.C.R., sucursala Arad.
În considerentele deciziei se arată că, prima instanţă a reţinut greşit că declararea incidentului de plată s-a făcut din eroare, întrucât cererea de anulare a incidentului de plată trebuie să vizeze doar situaţiile în care incidentul a fost menţionat, de către bancă, din eroare. În speţă, însă, declararea incidentului de plată nu se datorează băncii, care a procedat corect, luând în considerare lipsa de disponibil din contul trăgătorului, ci faptului că reclamanta SC T.B. SRL a emis un bilet la ordin, care a intrat în circuitul bancar şi, neţinând cont de această împrejurare, a făcut plata datoriei pentru care emisese biletul la ordin, prin alt mijloc de plată, fără a se mai îngriji de existenţa disponibilului în contul său şi de traseul biletului la ordin.
Reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei în apel, criticând-o pentru nelegalitate, conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele motive:
Dispoziţiile legale dintr-o lege privită în sens larg, deci si dintr-un Regulament trebuie interpretate sistematic. În acelaşi timp legea trebuie interpretată si teleologic urmând a se avea în vedere scopul acesteia.
Interpretând sistematic şi teleologic Regulamentul se observă faptul că se urmăreşte apărarea interesului public, apărarea intereselor utilizatorilor, eliminarea unor riscuri privind plata sau existenţa unor fraude sau situaţii litigioase.
Elementul de bază al acestei reglementări este cunoaşterea persoanelor care au produs incidente de plată, a persoanelor care nu îşi îndeplinesc obligaţiile contractuale, a persoanelor care prezintă un risc când operează cu C.E.C.-uri sau bilete la ordin.
În speţă este vorba despre o atitudine culpabilă a unui terţ care din greşeală a decontat un bilet la ordin în condiţiile în care a primit acest bilet la ordin ca şi garanţie pentru efectuarea unei plăţi care a fost executată.
Prin cererea de intervenţie înregistrată la 17 august 2009 intervenienta SC L. SRL a solicitat admiterea recursului.
Prin întâmpinarea înregistrată la 24 septembrie 2009, intimata B.C.R. SA a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei atacate.
Recursul este fondat, din următoarele considerente:
Din ansamblul normelor cuprinse în Regulamentul nr. 1/2001 emis de B.N.R. rezultă că C.I.P. este un centru de intermediere care gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi, atât în interesul public, cât şi pentru scopurile utilizatorilor.
Art. 26 din Regulament arată că trebuie luate măsuri în anumite situaţii speciale în scopul corectei evidenţe a incidentelor de plăti produse de persoanele fizice/juridice şi pentru apărarea interesului public.
Potrivit art. 30, toate operaţiunile referitore la C.I.P., principale sau conexe se fac în scopul evitării producerii riscului ca respectivul client să genereze un nou incident de plată asupra unui alt cont al său si în scopul evitării riscului ca respectiva persoană fizică sau juridică să producă noi incidente de plaţi prin utilizarea acestora în plăţi fără numerar.
De asemenea, conform art. 41, persoana declarantă poate hotărî pe proprie răspundere anularea unui incident de plată major.
În speţă, este vorba despre atitudinea culpabilă a unui terţ, intervenienta din recurs SC L. SRL, care, dintr-o eroare a introdus spre decontare un bilet la ordin, în condiţiile în care plata i-a fost efectuată mult anterior, prin alt mijloc de plată, iar potrivit contractului dintre părţi, biletul la ordin respectiv era destinat garantării plăţilor reclamantei pentru bunurile livrate de intervenientă.
Astfel, în interpretarea dată normelor Regulamentului B.N.R., anularea unui incident de plată anularea unui incident de plată când acesta s-a produs ca urmare a unei decontări din greşeală nu aduce atingere interesului public. Înscrierea incidentelor de plată urmăresc prevenirea situaţiilor litigioase, a producerii unor fraude sau a producerii unor riscuri de neplată.
Or, în speţă nu există un risc de neplată, risc care trebuie coroborat cu culpa celui înscris. Principii de echitate impun tratarea diferită a persoanelor a căror culpă nu s-a evidenţiat şi care, din eroarea unui terţ au ajuns într-o anumită situaţie obiectivă.
Deoarece, aşa cum s-a arătat, Regulamentul urmăreşte, pe lângă interesul public şi apărarea intereselor utilizatorilor, anularea incidentului de plată vine atât în sprijinul reclamantei, cât şi a terţului aflat în eroare şi împotriva căruia reclamanta s-ar putea îndrepta pentru daune, fapt care ar conduce la afectarea mediului economic, în general, şi al raporturilor comerciale dintre părţi, în particular.
Totodată, în condiţiile în care biletul nu a fost preluat de un terţ şi introdus în decontare, premisa producerii vreunui prejudiciu nu exista.
Faţă de aceste considerente, mai sus reţinute, potrivit art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va admite recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei nr. 95/ A din 7 mai 2009 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, care va fi modificată, în sensul respingerii apelului pârâtei B.C.R., sucursala Arad şi menţinerii sentinţei primei instanţe.
Cererea de intervenţie formulată înaintea instanţei de recurs, conform art. 51 C. proc. civ., admisă în principiu potrivit art. 52 alin. (3) C. proc. civ., va fi admisă în baza art. 55 C. proc. civ., cererea fiind formulată în sprijinul recurentei-reclamante, ca o consecinţă a soluţiei ce se va pronunţa în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta T.B. SRL TIMIŞOARA, împotriva deciziei nr. 95/ A din 7 mai 2009 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială.
Modifică Decizia recurată, în sensul că respinge apelul declarat de pârâta B.C.R., sucursala Arad împotriva sentinţei nr. 359 din 2 martie 2009 pronunţată de Tribunalul Arad, secţia comercială.
Admite cererea de intervenţie formulată de intervenienta SC L. SRL Timişoara în interesul recurentei - reclamante T.B. SRL TIMIŞOARA.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 1592/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1765/2010. Comercial → |
---|