ICCJ. Decizia nr. 1861/2010. Comercial. Acţiune în constatare. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1861/2010
Dosar nr. 1523/104/2007
Şedinţa publică de la 21 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Hotărârile în cauză în primă instanţă şi în apel.
1. Prin sentinţa nr. 238 din data de 30 mai 2007, Tribunalul Olt, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC M. SRL, în contradictoriu cu pârâta SC M.C.I. SRL, şi în, consecinţă a constatat intervenită între părţi vânzarea-cumpărarea imobilului denumit,,magazin mixt şi disco bar” situat în comuna Mărunţei, sat Bălăneşti, Judeţ Olt şi a terenului aferent construcţiei în suprafaţă de 324 mp, hotărârea astfel pronunţată urmând să ţină loc de act de vânzare-cumpărare.
Prima instanţă a reţinut din probele cu înscrisuri administrate în cauză, că între reclamantă, în calitate de cumpărător şi societatea pârâtă, vânzător, s-a încheiat la data de 23 iulie 2003 o convenţie de vânzare-cumpărare a imobilului proprietatea vânzătoarei situat în satul Bălăneşti, la data consimţirii vânzării, cumpărătoare a achitat preţul de 190.000.000 lei vechi şi a intrat în posesia şi folosinţa bunului, care a fost înregistrat în patrimoniul cumpărătoarei şi pentru care a achitat impozitele şi taxele locale datorate.
2. Prin Decizia nr. 155 din 25 iunie 2009, Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, luând în examinare apelul declarat de pârâta împotriva sentinţei fondului a respins cererea de repunere în termenul de declarare a apelului formulată de pârâtă prin lichidatorul judiciar S.P.G.C. Ipurl Bucureşti ca nefondată şi a respins ca tardiv apelul declarat de pârâtă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de control judiciar a constatat că pârâta SC M.C.I. SRL a intrat în procedura insolvenţei la data de 29 ianuarie 2007 conform sentinţei comerciale nr. 256 din 29 ianuarie 2007 pronunţată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a comercială, când a fost numit lichidatorul judiciar SC G.C. SRL, şi prin urmare pârâta, avea obligaţia să încunoştiinţeze Tribunalul Olt pe rolul căruia se află pricina de faţă în curs de soluţionare, despre schimbarea intervenită cu privire la deschiderea procedurii şi persoanele ce urmau să reprezinte în continuare societatea.
Sub un al doilea aspect, instanţa de apel constată că lichidatorul judiciar a luat cunoştinţă de sentinţa nr. 238 din 30 mai 2007 a Tribunalului Olt, în cadrul procedurii falimentului pârâtei, când, a formulat o cerere de constatare a nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare, ocazie cu care reclamanta s-a apărat depunând sentinţa nr. 238 a Tribunalului Olt.
În raport de aceste circumstanţe factuale, instanţa de apel reţine că la data de 11 februarie 2008 sentinţa nr. 238 a Tribunalului Olt a fost comunicată lichidatorului pârâtei, astfel încât apelul declarat de acesta la data de 23 februarie 2009 este formulat cu mult peste termenul legal, iar cererea de repunere în termenul de declarare a apelului, astfel cum a fost motivată, nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 103 C. proc. civ.
II. Recursul.
3. La data de 5 august 2009, pârâta prin lichidator judiciar S.P.G.C. Ipurl a declarat recurs în termen legal împotriva Deciziei nr. 155 din 25 iunie 2009 a Curţii de Apel Craiova solicitând admiterea recursului şi casarea Deciziei nr. 155 şi a încheierii de amânare a pronunţării din data de 18 iunie 2009 ce face parte integrantă din cuprinsul deciziei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Recurenta şi-a întemeiat recursul pe motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 2 C. proc. civ. susţinând că decizia atacată a fost pronunţată de alţi judecători decât cei care au luat parte la dezbatere în fond a pricinii.
În acest sens, recurenta arată că există diferenţe în ce priveşte compunerea completului între încheierea de şedinţă din data de 18 iunie 2009, în care sunt consemnate dezbaterile asupra apelului şi când instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 25 iunie 2009 şi decizia pronunţată la 25 iunie 2009, membrii completului de judecată nefiind aceeaşi.
4. Înalta Curte verificând legalitatea deciziei atacate şi a încheierii de şedinţă din data de 18 iunie 2009, ce face parte integrantă din cuprinsul deciziei, în raport de criticile formulate, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Potrivit încheierii de şedinţă din data de 18 iunie 2009, completul de judecată în faţa cărora părţile au pus concluzii asupra cererii de repunere în termenul de apel cât şi asupra apelului, a fost format din doamnele judecător L.G. şi N.O. care au semnat încheierea de şedinţă, în această compunere instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 25 iunie 2009.
Decizia nr. 155 din data de 25 iun ie 2009 a fost pronunţată de aceiaşi judecători care au luat parte la dezbaterea pe fondul apelului, aşa cum rezultă din menţiunea consemnată la finele deciziei cu privire la numele judecătorilor şi semnăturile acestora, menţiune care îndeplineşte exigenţele impuse de art. 261 C. proc. civ. cu privire la cuprinsul hotărârii judecătoreşti.
Împrejurarea că în practicaua deciziei s-a menţionat în ce priveşte pe preşedintele completului de judecată o altă persoană decât cel care semnează decizia pronunţată are semnificaţia unei greşeli materiale de tehnoredactare care poate fi îndreptată la cerere sau din oficiu conform art. 281 C. proc. civ.
Această concluzie se impune cu forţa evidenţei din verificarea menţiunii existente la finele hotărârii cu privire la numele şi semnătura judecătorilor, menţiune care coincide întrutotul cu cea existentă la finele încheierii de dezbateri din 18 iunie 2009, şi cu semnăturile judecătorilor de pe minute întocmite la 18 iunie 2009 şi respectiv 25 iunie 2009.
Aşa fiind, constatând că motivul de nelegalitate invocat nu subzistă, Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta SC M.C.I. SRL Bucureşti prin lichidator S.P.G.C. Ipurl Bucureşti împotriva Deciziei nr. 155 din 25 iunie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1860/2010. Comercial. Constatare nulitate act.... | ICCJ. Decizia nr. 1862/2010. Comercial. Obligatia de a face.... → |
|---|
