ICCJ. Decizia nr. 1880/2010. Comercial. Obligatia de a face. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1880/2010
Dosar nr. 501/1259/2009
Şedinţa publică de la 21 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul G.D.A. prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta SC V.R. SA Sucursala Piteşti să îl elimine din baza de date privind datornicii.
Prin sentinţa civilă nr. 5489 din 1 octombrie 2008 Judecătoria Piteşti a respins cererea reclamantului ca neîntemeiată întrucât din probatoriu administrat în cauză a rezultat că acesta nu mai figurează în aceste evidenţe.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de reclamant a fost respins ca nefondat de Tribunalul Argeş prin decizia civilă nr. 23 din 26 ianuarie 2009.
Împotriva acestei decizii reclamantul a declarat recurs ce a fost soluţionat de Curtea de Apel Piteşti iar prin decizia civilă nr. 609/R din 26 martie 2009 s-a admis recursul, s-a casat decizia recurată şi sentinţa nr. 5489 din 1 octombrie 2008 şi s-a trimis cauza spre competentă soluţionare Tribunalului Comercial Argeş, reţinându-se că litigiul dedus judecăţii este unul comercial.
Prin sentinţa comercială nr. 687 din 30 iunie 2009 Tribunalul Comercial Argeş a respins cererea reclamantului constatând că acesta (reclamantul) nu mai figurează în baza de date a pârâtei şi că aceasta (pârâta) nu mai poate fi obligată la daune-interese deoarece nu i se poate reproşa un comportament culpabil.
Apelul declarat împotriva sentinţei nr. 687/C din 30 iunie 2009 a Tribunalului Comercial Argeş a fost respins ca nefundat de Curtea de Apel Piteşti prin decizia nr. 108/A-C din 13 noiembrie 2009, reţinând, în esenţă, că reclamantul nu a dovedit, începând cu data la care pârâta a declarat că reclamantul nu mai figurează în baza de date, faptul contrar că el figurează în această bază de date.
Împotriva acestei decizii reclamantul G.D.A. a declarat recurs solicitând admiterea recursului, desfiinţarea deciziei recurate şi pe fond admiterea acţiunii.
Ca o chestiune prealabilă, înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 11 şi 20 (1)-(3) din Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în examinare excepţia insuficientei timbrări a cererii de recurs, având în vedere că invocarea acesteia primează înaintea oricărei alte cereri şi invocării altor excepţii, formulate în faţa instanţelor de judecată, şi a reţinut:
Art. 1 din Legea nr. 146/1997, modificată, privind taxele judiciare de timbru prevede că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de către instanţă.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părţii se anulează ca netimbrată.
Faţă de dispoziţiile legale evocate se constată că recursul declarat de către recurentul - reclamant G.D.A. nu a fost însoţit de taxa judiciară de timbru, recurentul fiind citat pentru termenul de judecată din data de 21 mai 2010 cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru de 4 lei (file 6 dosar recurs).
În raport de împrejurarea că recurentul nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii citaţia emisă pentru termenul de judecată din data de 21 mai 2010, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 146/1997, modificată şi respectiv art. 30 pct. 1 şi pct. 5 din Normele metodologice de aplicare a legii, şi să dispună anularea recursului ca insuficient timbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul G.D.A. împotriva deciziei nr. 108/A-C din 13 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, ca insuficient timbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1879/2010. Comercial. Acţiune în anulare a... | ICCJ. Decizia nr. 1882/2010. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
|---|
