ICCJ. Decizia nr. 2082/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2082/2010
Dosar nr. 2373/1285/2008
Şedinţa publică din 3 iunie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Comercial Cluj, prin sentinţa comercială nr. 598/C din 18 martie 2008, a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi a respins acţiunea formulată de reclamanta SC E.G. SRL Cluj Napoca în contradictoriu cu pârâta SC T.A. SRL Cluj Napoca cu motivarea că acţiunea este evaluabilă în bani iar reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii instituite de dispoziţiile art. 7201 C. proc. civ.
Curtea de Apel Cluj. secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia civilă nr. 152 din 9 septembrie 2008 a admis apelul reclamantei SC E.G. SRL Cluj Napoca împotriva sentinţei comerciale nr. 598/C din 18 martie 2008 pronunţată de Tribunalul Comercial Cluj pe care a desfiinţat-o şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, având în vedere că obiectul litigiului este neevaluabil în bani, astfel că excepţia inadmisibilităţii apare ca nefondată.
Prin sentinţa comercială nr. 3929/C din 18 noiembrie 2008 Tribunalul Comercial Cluj a respins acţiunea formulată de reclamanta SC E.G. SRL în contradictoriu cu pârâta SC T.A. SRL şi a obligat reclamanta să plătească pârâtei suma de 2.500 lei cheltuieli de judecată.
În fundamentarea acestei soluţii s-a reţinut, în principal, că cererea de chemare în judecată a reclamantei vizează suma de 15.138 ron, cu titlu de TVA colectat inclus în contravaloarea facturilor fiscale din 25 iulie 2006 şi din 29 august 2006, facturi emise de către pârâtă pentru preţul datorat în urma înstrăinării imobilului reprezentând un teren.
Potrivit raportului de inspecţie fiscală întocmit la 8 august 2007 s-a constatat că nu se justifică restituirea către reclamantă cu titlu de TVA a sumei menţionate, deoarece cele două facturi emise de către pârâtă nu au înscrisă menţiunea „taxare inversă" şi nu au fost aplicate măsurile de simplificare impuse de art. 1601 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 571/2003, modificată.
Faţă de aceste prevederi s-a apreciat că reclamanta este ea însăşi în culpă pentru neîndeplinirea obligaţiei de corectare a facturilor, respectiv pentru neaplicarea măsurilor legale de simplificare în ceea ce priveşte TVA.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia civilă nr. 43 din 16 martie 2009 a admis apelul reclamantei SC E.G. SRL împotriva sentinţei comerciale nr. 3929/C din 18 noiembrie 2008 pe care a schimbat-o în parte în privinţa cheltuielilor de judecată în sensul că a obligat-o pe reclamantă să plătească pârâtei SC T.A. SRL numai suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată, în limita dovedirii lor efective.
Împotriva deciziei civile nr. 43 din 16 martie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a promovat recurs reclamanta SC E.G. SRL care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate solicitând admiterea recursului şi modificarea în tot a deciziei atacate, cu consecinţa admiterii acţiunii aşa cum a fost depusă.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat împrejurarea că instanţele au interpretat eronat şi rigid cadrul legal aplicabil în speţă, mai ales că pe facturi era înscris greşit de către pârâtă şi TVA, completarea facturilor fiind o culpă a acesteia.
Intimata – pârâtă SC T.A. SRL a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la criticile aduse de reclamanta recurentă prin cererea de recurs, urmează a respinge ca nefondat recursul acesteia, pentru următoarele considerente:
Este de necontestat că între reclamanta SC E.G. SRL în calitatea de vânzătoare şi pârâta SC T.A. SRL au fost încheiate contractele de vânzare – cumpărare autentificate de la 23 iulie 2006 şi din 29 august 2006 la BNP C.C.C. având ca obiect terenul în suprafaţă de 4.000 m.p. înscris în C.F., precizându-se că preţul convenit de părţi, cuprinde şi TVA.
Din conţinutul Raportului de inspecţie fiscală pentru rambursarea TVA întocmit la data de 8 august 2007 de Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Cluj Napoca s-a stabilit că detalierea sumei negative a TVA nu se justifică a fi rambursată. Astfel, în luna iulie şi august 2006 societatea reclamantă verificată a achiziţionat terenuri de la societatea pârâtă SC T.A. SRL cu două facturi pe care nu era înscrisă menţiunea „taxare inversă", SC E.G. SRL neaplicând măsurile de simplificare prevăzute de dispoziţiile art. 1601 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 345/2003 şi HG nr. 84/2005, în sensul că a dedus TVA înscris în facturi, pe care a evidenţiat-o în jurnalul de cumpărări şi în decontul TVA aferent trimestrului III din anul 2006, fără însă a înscrie suma TVA în jurnalul de vânzări şi decontul de TVA ca şi TVA colectată.
Din această perspectivă, corect a fost reţinută de instanţele judecătoreşti anterioare culpa reclamantei, care a încălcat dispoziţiile cuprinse în art. 160 alin. (3), (4) şi (5) din Codul fiscal şi Normele de aplicare ale acestuia.
Pentru aceste raţiuni, urmează a respinge ca nefondat recursul reclamantei SC E.G. SRL împotriva deciziei criticate, nefiind îndeplinită nici o cerinţă din cele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC E.G. SRL Cluj - Napoca împotriva deciziei nr. 43/2009 din 16 martie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata sumei de 469 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2079/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2085/2010. Comercial → |
|---|
