ICCJ. Decizia nr. 2306/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2306/2010
Dosar nr. 9422/1/2009
Şedinţa publică din 17 iunie 2010
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 2 decembrie 2009, contestatoarea SC V. SRL Galaţi a solicitat admiterea contestaţiei în anulare formulată împotriva deciziei nr. 2276 din 6 octombrie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în dosarul nr. 447/121/2006, invocând ca temei de drept dispoziţiile art. 317 şi art. 318 C. proc. civ.
La termenul din 22 aprilie 2010 contestatoarea a depus în scris motivele contestaţiei în anulare, prin care a precizat că soluţia de respingere ca nefondat a motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ. este rezultatul unei erori materiale în sensul art. 318 teza I C. proc. civ. De asemenea, instanţa de recurs nu a analizat celelalte două motive de recurs, respectiv lipsa oricărei motivări a deciziei instanţei de apel şi aplicarea greşită a legii.
Intimata SC C. SRL Tulcea a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea contestaţiei.
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele expuse şi temeiul de drept precizat, urmează a respinge ca nefondată contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC V. SRL Galaţi pentru următoarele considerente.
Este de necontestat că prin Decizia nr. 2276 din 6 octombrie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a fost respins recursul declarat de reclamanta SC V. SRL Galaţi împotriva deciziei nr. 197/COM din 24 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal.
De remarcat că instanţa de recurs, amplu motivat şi bine argumentat, a analizat detaliat şi punctual fiecare critică adusă de reclamanta SC V. SRL Galaţi deciziei dată în apel, conferind astfel o rezolvare corectă a litigiului de natură comercială.
Astfel, cu privire la primul motiv de recurs s-a constatat că instanţa de apel prin Decizia pronunţată nu a încălcat prevederile art. 295 C. proc. civ., având în vedere şi capătul de cerere privind obligarea la plata sumei de 21.651,10 lei daune interese pentru executarea cu întârziere a obligaţiilor.
Cu aceiaşi preocupare au fost examinate şi celelalte critici ale recurentei, fiind conferite cu maximă claritate răspunsuri la motivele de nelegalitate din dezvoltarea motivelor de recurs.
Din această perspectivă, apare cât se poate de evident că instanţa de recurs a răspuns tuturor aspectelor de fapte şi de drept care au susţinut motivele de modificare a hotărârii atacate iar pentru aceste raţiuni urmează a respinge ca nefondată contestaţia în anulare a contestatoarei SC V. SRL Galaţi împotriva deciziei nr. 2276 din 6 octombrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC V. SRL Galaţi împotriva deciziei nr. 2276 din 6 octombrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 17 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2304/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2308/2010. Comercial → |
|---|
