ICCJ. Decizia nr. 252/2010. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 252/2010

Dosar nr. 6351/1/2009

Şedinţa publică din 26 ianuarie 2010

Asupra contestaţiei în anulare de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestaţia în anulare înregistrată la 31 iulie 2009, contestatoarea C.N.C.F.C.F.R. SA BUCUREŞTI, sucursala REGIONALA IAŞI, a solicitat în contradictoriu cu intimata A.P. IAŞI, anularea deciziei nr. 2075 din 30 iunie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 3471/99/2007 şi rejudecarea recursului declarat împotriva deciziei nr. 49 din 22 septembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială.

În motivarea contestaţiei în anulare, contestatoarea susţine că anularea recursului este rezultatul unei erori materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului şi anume anularea greşită, ca netimbrată, a căii de atac, deşi taxa de timbru a fost achitată în termen; că taxa a fost achitată până la termenul indicat în citaţie, ca beneficiar fiind indicat bugetul de stat în contul indicat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar pe un alt cod de identificare fiscală; că instanţa putea să acorde un termen având în vedere buna credinţă a recurentei care a achitat taxa în cuantumul solicitat şi să dispună citarea în acest sens; că în această situaţie a fost îngrădit liberul acces la justiţie, drept garantat prin art. 21 din Constituţia României şi art. 6 paragraf 1 din C.E.D.O.

În drept, contestatoarea a invocat prevederile art. 318 C. proc. civ.

Intimata A.P. IAŞI a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestaţiei în anulare.

Analizând actele şi lucrările de la dosar Înalta Curte constată următoarele:

Conform art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa a respins recursul dar a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare ori de casare.

Soluţionând recursul, Înalta Curte, secţia comercială, prin Decizia nr. 2075 din 30 iunie 2009, a anulat recursul declarat de pârâta C.N.C.F.C.F.R. SA BUCUREŞTI, sucursala REGIONALA IAŞI, împotriva deciziei nr. 49 din 22 septembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială ca insuficient timbrat, constatând că recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în contul corect.

Instanţa de recurs a procedat în mod nelegal, dând eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 fără a încunoştiinţa partea despre această neregularitate.

În mod eronat instanţa de recurs a reţinut că taxa judiciară de timbru a fost depusă în alt cont întrucât din dovada aflată la dosar rezultă că taxa judiciară de timbru a fost depusă în contul indicat al bugetului de stat 20070103, motiv pentru care contestaţia în anulare este fondată, fiind întrunită ipoteza art. 318 C. proc. civ.

Aşa fiind, Înalta Curte va admite contestaţia în anulare formulată de contestatoarea C.N.C.F.C.F.R. SA BUCUREŞTI, SUCURSALA REGIONALA IAŞI împotriva deciziei nr. 2075 din 30 iunie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială. Urmare admiterii contestaţiei în anulare se va anula Decizia contestată şi se va fixa termen pentru soluţionarea recursului la 9 martie 2010.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite contestaţia în anulare formulată de contestatoarea C.N.C.F.C.F.R. SA BUCUREŞTI, SUCURSALA REGIONALĂ IAŞI împotriva deciziei nr. 2075 din 30 iunie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, anulează Decizia atacată şi fixează termen pentru soluţionarea recursului la 9 martie 2010, cu citarea părţilor.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 ianuarie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 252/2010. Comercial