ICCJ. Decizia nr. 2460/2010. Comercial
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2460/2010
Dosar nr. 3582/2/2010
Şedinţa publică de la 24 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 49 de la 27 aprilie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V- a comercială, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect rezilierea contractului de concesiune din 22 iulie 2002 solicitată de reclamantul Consiliul Local al Oraşului Chitila în contradictoriu cu pârâta D.M., în favoarea Judecătoriei Buftea.
Împotriva acestei sentinţe, pârâta D.M. a declarat recurs.
Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele
Potrivit art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pentru care se critică hotărârea recurată şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Aşadar, recursul se motivează, potrivit art. 303 alin. (1) C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau printr-un memoriu separat înăuntrul termenului de recurs, iar potrivit dispoziţiilor art. 306 alin. (1) acelaşi cod, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.
Motivarea recursului presupune, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind judecata instanţei care a pronunţat hotărârea recurată.
În speţă, recurenta a declarat recurs fără a indica vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ. şi nu a dezvoltat nicio critică ce ar putea fi încadrată în dispoziţiile legale sus menţionate, aspectele expuse neputând face obiectul analizei în calea de atac extraordinară a recursului.
În aceste condiţii, întrucât casarea sau modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304 C. proc. civ. şi conform art. 3021 alin. (1) lit. c) acelaşi cod, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate şi dezvoltarea lor, iar recurenta nu s-a conformat acestor exigenţe legale, în cauză nefiind incidente motive de ordine publică, care să determine incidenţa art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia invocată şi va constata nul recursul dedus judecăţii potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de pârâta D.M. împotriva Deciziei nr. 49 din 27 aprilie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V- a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2459/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2468/2010. Comercial → |
|---|
