ICCJ. Decizia nr. 250/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 250/2010
Dosar nr. 6597/1/2009
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
În rejudecare, după casare Tribunalul Hunedoara, prin sentinţa nr. 465/57/2006, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta C.N.H.E.M.P., în contradictoriu cu pârâta SC A.I.P. SRL şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 11.529 lei, inclusiv TVA, cu titlu de prejudiciu.
În pronunţarea acestei hotărâri instanţa de fond a avut în vedere concluziile raporturilor de expertiză şi de contraexpertiză tehnică administrate în cauză ca probe şi raporturile juridice comerciale existente între părţi.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială, prin Decizia nr. 47/ A din 22 mai 2009, a admis apelul pârâtei, a schimbat în parte sentinţa atacată în sensul că a stabilit că pârâta datorează reclamantei suma de 4.293,42 lei cu titlu de prejudiciu, a menţinut restul dispoziţiilor atacate şi a respins ca nefondat apelul reclamantei.
În pronunţarea acestei hotărâri instanţa de control judiciar a reţinut, în esenţă, raportându-se la completările raportului de expertiză, că reclamanta este îndreptăţită să recupereze de la pârâtă suma de 4.293 lei cu titlu de prejudiciu şi că sentinţa apelată este legal şi temeinică sub aspectul criticilor formulate de apelanta reclamantă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta C.N.H.E.M.P. criticând-o pentru nelegalitate, în temeiul art. 299 – art. 316 C. proc. civ. şi art. 998 C. civ.
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 11 şi 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997, modificată, a luat în examinare excepţia netimbrării cererii de recurs, având în vede că invocarea acesteia primează înaintea oricărei alte cereri şi invocări a altor excepţii, formulate în faţa instanţelor de judecată, şi a reţinut:
Art. 1 din Legea nr. 146/1997, modificată, privind taxele judiciare de timbru prevede că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de către persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de către instanţă.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea părţii se anulează ca netimbrată.
Faţă de dispoziţiile legale evocate se constată că recursul declarat de către reclamanta C.N.H.E.M.P. nu a fost însoţit de dovada achitării taxei judiciare de timbru, recurenta fiind citată pentru termenul de judecată din data de 26 ianuarie 2010 cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru şi de a depune timbru judiciar.
În raport de împrejurarea că recurenta nu s-a conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia emisă pentru termenul de judecată din data de 26 ianuarie 2010, când procedura de citare a fost legal îndeplinită, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 pct. 1 şi 3 din Legea nr. 146/1997, modificată şi respectiv art. 30 pct. 1 şi 5 din Normele metodologice de aplicare a legii, precum şi ale art. 9 din OG nr. 32/1995, privind timbrul judiciar, cu modificările ulterioare şi să dispună anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamanta C.N.H.E.M.P. împotriva deciziei nr. 47/ A din 22 mai 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 249/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2735/2010. Comercial → |
|---|
