ICCJ. Decizia nr. 2741/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2741/2010
Dosar nr. 9594/118/2008
Şedinţa publică din 15 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 9594/118 din 30 octombrie 2008 la Tribunalul Constanţa, reclamantul I.V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC C.C.F.D.P. SAca, prin hotărâre judecătorească, să se dispună următoarele:
1. anularea hotărârii A.G.O.A. adoptată la 26 septembrie 2008 de acţionarii pârâtei prin care a fost revocat Consiliul de Administraţie al SC C.C.F.D.P. SA, a fost ales noul Consiliu de Administraţie a SC C.C.F.D.P. SA Constanţa şi s-a respins revocarea Comisiei de cenzori ai societăţii;
2. radierea menţiunilor efectuate la Oficiul Registrului Comerţului Constanţa în baza acestei hotărâri;
3. obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 84 din 16 aprilie 2009, Tribunalul Constanţa, secţia comercială, a admis în parte, acţiunea formulată de reclamantul I.V., în contradictoriu cu pârâta SC C.C.F.D.P. SA.
A constatat nulitatea absolută a hotărârii A.G.O.A. pârâtei adoptată la data de 26 septembrie 2008.
A respins capătul de cerere privind radierea menţiunilor efectuate la Oficiul Registrului Comerţului, ca nefondat.
A dispus comunicarea hotărârii, după rămânerea irevocabilă, către Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa în vederea menţionării şi publicării în Monitorul Oficial al României, partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii.
A obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 2.039,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a avut în vedere actele dosarului şi dispoziţiile legale aplicabile în cauză.
Prin Decizia civilă nr. 131/COM din 4 noiembrie 2009, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei mai sus menţionate.
A schimbat în parte hotărârea apelată în sensul că:
A respins, ca nefondate, capetele de cerere privind constatarea nulităţii absolute a Hotărârii A.G.O.A. a SC C.C.F.D.P. SA adoptată la data de 26 septembrie 2008, comunicarea hotărârii către O.R.C. Constanţa în vederea menţionării în Monitorul Oficial al României şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.039,3 lei.
A menţinut dispoziţia privind respingerea solicitării de radiere a menţiunilor efectuate la O.R.C.
În motivarea acestei soluţii, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Prima instanţă a reţinut în mod corect, în acord cu dispoziţiile art. 117 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, legalitatea convocării efectuată de societate prin scrisoare recomandată, constatând că toate acţiunile pârâtei sunt nominative şi actul constitutiv nu interzice această modalitate de convocare a acţionarilor pentru a participa la şedinţa A.G.O.A.
Deasemenea, corecta reţinut căscrisoareatrebuie comunicată acţionarului cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii adunării.
Însă referitor la natura juridică a sancţiunii aplicabile în cazul în care nu este respectat termenul de 30 de zile, tribunalul în mod greşit a apreciat că este vorba de nulitatea absolută a hotărârii adoptate.
Dreptul acţionarilor de a participa la şedinţa adunării generale a acţionarilor este un drept personal, astfel că sancţiunea aplicabilă nu poate fi decât nulitatea relativă a actelor întocmite cu încălcarea acestui drept.
Deosebit de important în această situaţie este faptul că invocarea nulităţii trebuie făcută de persoana al cărei drept a fost nesocotit, aceasta fiind ţinută să facă dovada vătămării pricinuite, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
Or, în speţă, reclamantul a invocat în susţinerea nelegalităţii hotărârii A.G.A. criticate faptul neconvocării legale a unui număr de 32 acţionari, persoana sa neregăsindu-se printre aceştia.
Prin urmare, în mod greşit prima instanţă a reţinut acest aspect ca fiind un motiv de nelegalitate a hotărârii.
Reclamantul a mai invocat drept motiv de nulitate a hotărârii A.G.A. faptul că în cuprinsul convocatorului nu a fost trecută menţiunea că lista cuprinzând informaţii cu privire la persoanele propuse pentru funcţia de administrator se află la dispoziţia acţionarilor.
Având în vedere că această obligaţie nu este prevăzută de lege sub sancţiunea nulităţii, pentru ca vătămarea să se presupună, reclamantul avea îndatorirea să facă dovada prejudiciului pe care l-a suferit prin încălcarea de către pârâtă a acestei obligaţii, astfel că în mod greşit prima instanţă a luat în considerare acest motiv de nulitate în lipsa dovezilor pe care trebuia să le producă reclamantul în condiţiile art. 1169 C. civ. coroborat cu dispoziţiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ.
Astfel, Curtea de Apel a constatat că motivele invocate de reclamant nu erau de natură să conducă la nulitatea hotărârii A.G.A. a pârâtei din 26 septembrie 2008, sentinţa pronunţată de tribunal cu privire la acest aspect fiind netemeinică.
Împotriva deciziei Curţii de Apel a declarat recurs reclamantul I.V., întemeindu-se pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi solicitând admiterea acestuia şi modificarea în parte a deciziei recurate, pentru capetele admise de instanţa de apel.
Recurentul-reclamant critică Decizia atacată, susţinând în esenţă următoarele:
Au fost încălcate dispoziţiile art. 111 – art. 112 din Legea nr. 31/1990 modificată şi republicată, deoarece nu a fost publicat în Monitorul Oficial (partea a IV-a) convocatorul de şedinţă A.G.A.O. şi nu a fost prezentată lista cu informaţiile privind persoanele propuse pentru funcţia de administratori ce pot fi consultate de acţionari.
Nu au fost respectate nici dispoziţiile art. 117 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 31/1990, modificată şi republicată, precum şi alin. (4) din acelaşi articol, acesta dând posibilitatea convocării numai prin scrisoare recomandată dacă toate acţiunile sunt normative, scrisoare expediată cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii adunării.
Nu poate fi acceptată alegerea celei de-a doua modalităţi de convocare, motivată de sociatate prin faptul că acţionarii nu ar fi putut procura uşor „ca înscris" Monitorul Oficial din motive financiare.
Mai arată că la dosarul cauzei se află borderourile pentru corespondenţă din care rezultă că pentru un număr de 32 de acţionari scrisorile recomandate au fost expediate în data de 27 august 2008, deci cu încălcarea termenului prevăzut de art. 117 alin. (4), iar conform art. 117 alin. (6) teza a II-a din Legea nr. 31/1990 modificată convocatorul trebuia să cuprindă menţiunea că lista cuprinzând informaţii cu privire la persoanele propuse pentru funcţia de administrator se află la dispoziţia acţionarilor, or, această menţiune nu se găseşte în convocator.
În fine, arată că administratorul O.F. se afla în conflict de interese cu societatea şi consideră, de asemenea, motive de nulitate a hotărârii A.G.O.A. a SC C.C.F.D.P. SA Constanţa neînscrierea în procesul verbal a tuturor discuţiilor purtate, de stabilire a indemnizaţiilor administratorilor, cât şi faptul că la şedinţa A.G.A. din 26 septembrie 2008, preşedintele Consiliului de administraţie, O.F., nu a permis acţionarului S.V. să voteze în baza procurilor – toate acestea ducând la concluzia că hotărârea astfel luată este lovită de nulitate absolută aşa cum corect a reţinut instanţa de fond.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea susţinerilor formulate în recurs, în raport de actele dosarului, de dispoziţiile legale aplicabile speţei, precum şi de hotărârile pronunţate în cauză, se constată următoarele:
Recurentul-reclamant invocă ca un prim motiv de nulitate, în susţinerea nelegalităţii hotărârii A.G.A., încălcarea dispoziţiilor art. 111 – art. 112 şi a art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicată.
Or, contrar susţinerilor recurentului, ambele instanţe au reţinut judicios ca fiind legală convocarea efectuată de societate doar prin scrisoare recomandată.
Aceasta, deoarece, în situaţia în care toate acţiunile sunt nominative, convocarea se poate face şi numai prin scrisoare recomandată, cu condiţia ca această modalitate să nu fie interzisă de actul constitutiv, iar în actul constitutiv al societăţii (art. 12.3) nu este menţionată expres, ca o interdicţie, această modalitate de convocare.
Recurentul-reclamant mai invocă ca motiv de nulitate şi încălcarea dispoziţiilor art. 117 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 31/1990 modificată, referitoare la respectarea termenului de întrunire ce nu poate fi mai mic de 30 de zile înainte de data ţinerii adunării, susţinând sub acest aspect că din borderourile pentru corespondenţă rezultă că pentru un număr de 32 de acţionari scrisorile recomandate au fost expediate la 27 august 2008, cu încălcarea termenului de 30 de zile mai sus menţionat.
În această privinţă, Curtea de Apel a apreciat corect că având în vedere că dreptul acţionarilor de a participa la şedinţa adunării generale a acţionarilor este un drept personal, sancţiunea aplicabilă în cazul nerespectării termenului de 30 de zile este nulitatea relativă a actelor întocmite cu încălcarea acestui drept.
În această situaţie se impune a fi făcută dovada vătămării pricinuite, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, or, în speţă, susţinerea nelegalităţii hotărârii A.G.A. determinat de faptul neconvocării legale a unui număr de 32 de acţionari, printre care nu se regăseşte şi reclamantul, nu poate constitui o dovadă în acest sens.
De altfel, aşa cum rezultă din actele dosarului, comunicarea unui număr de scrisori recomandate în ziua de 27 august 2008 nu a influenţat cu nimic desfăşurarea A.G.A., aceştia reprezentând 11% dintre acţionarii cu drept de vot şi, prin urmare, neputând influenţa asupra deliberărilor.
Recurentul-reclamant susţine şi că au fost încălcate dispoziţiile art. 117 alin. (6) teza a II-a din Legea nr. 31/1990 modificată, prin aceea că în cuprinsul convocatorului nu a fost trecută menţiunea că lista cuprinzând informaţii cu privire la persoanele propuse pentru funcţia de administrator se află la dispoziţia acţionarilor, dar nici această obligaţie (neîndeplinirea ei) nu poate fi sancţionată cu nulitatea hotărârii, ca de altfel nici invocatul conflict de interese, ca şi neînscrierea în procesul verbal a tuturor discuţiilor de stabilire a indemnizaţiilor şi nici existenţa unei pretinse interdicţii de vot în A.G.A. a acţionarului S.V.
Cum potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (6) C. proc. civ., în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii, se reţine că instanţa de apel a apreciat corect că motivele invocate de reclamant nu justifică constatarea nulităţii absolute a hotărârii A.G.A. din 26 septembrie 2008 şi cum motivele invocate de recurent nu sunt de natură să conducă la modificare deciziei Curţii de Apel, aceasta va fi menţinută ca fiind legală şi se va respinge recursul declarat de reclamantul I.V., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul I.V. împotriva deciziei civile nr. 131/COM din 4 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2739/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2742/2010. Comercial → |
|---|
