ICCJ. Decizia nr. 2543/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2543/2010
Dosar nr. 1239/118/2008
Şedinţa publică din 1 iulie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Constanţa, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 183/COM din 9 decembrie 2008 dată în Camera de Consiliu a respins ca nefondată excepţia inadmisibilităţii cererii privind constatarea nulităţii hotărârii A.G.A. şi a respins ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale active.
A fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta N.L.A. în contradictoriu cu pârâtele SC A. SCS cu sediul social în Constanţa şi T.A.
A mai fost admisă cererea de intervenţie forţată formulată în temeiul art. 57 C. proc. civ. de intervenienţii N.I.A. şi N.I.M., prin curator P.E.I.
De asemenea a fost constatată nulitatea Hotărârii A.G.A. a SC A. SCS din data de 28 ianuarie 2008.
În final a fost admisă excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind suspendarea executării Hotărârii A.G.A. din 28 ianuarie 2008 şi respins acest capăt de cerere ca inadmisibil.
În fundamentarea acestei soluţii, instanţa de fond a reţinut, în principal, că se impune respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii determinat de caracterul indiviz al drepturilor transmise prin succesiune.
Reclamanta a introdus în cauză, în calitatea de intervenienţi forţaţi, care pot pretinde aceleaşi drepturi că şi reclamanta, pe ceilalţi coproprietari, respectiv pe cei doi moştenitori minori ai defunctului N.S.
Excepţia de inadmisibilitate motivată pe calea procedurală greşită aleasă de reclamantă, în sensul că, în raport de susţinerile sale, ar fi avut la dispoziţie calea opoziţiei, întrucât interesul său este acela de a obţine un anumit bun din patrimoniul societăţii, a fost găsită de asemenea nefondată.
A fost admisă însă excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind suspendarea executării hotărârii atacate, întrucât, potrivit art. 133 din Legea nr. 31/1990 o asemenea cerere se formulează şi se soluţionează separat, pe calea ordonanţei preşedinţiale.
În cadrul societăţii în comandită simplă, în schimbul aporturilor lor, asociaţii dobândesc anumite părţi de interes. Aceste părţi de interes conferă calitatea de asociat, cu toate drepturile şi obligaţiile aferente, putând fi transmise în condiţiile legii.
Nu a fost reţinută apărarea pârâtelor în sensul că transmiterea părţilor de interes care au aparţinut unui asociat comanditat nu poate duce la dobândirea calităţii de asociat în considerarea calităţilor personale ale asociatului comanditat, care au fost avute în vedere la constituirea societăţii, întrucât legea nu distinge între cele două categorii de asociaţi, impunând doar condiţia restrictivă a acordului asociaţilor, dat fie prin actul constitutiv, fie ulterior.
Legea nr. 31/1990 nu reglementează adunarea generală a asociaţilor în cadrul societăţii în comandită simplă, asupra problemelor esenţiale ale societăţii, deliberând toţi asociaţii.
În consecinţă, modificarea actului constitutiv trebuia aprobat de toţi asociaţii, iar în cauză reclamanta şi intervenienţii forţaţi nu au fost convocaţi pentru a participa la adunarea generală, astfel încât a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active şi admisă cererea constatându-se nulitatea Hotărârii A.G.A. din 28 ianuarie 2008.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia civilă nr. 51/COM din 14 mai 2009 a respins ca nefondat apelul pârâţilor SC A. SCS Constanţa şi T.A. împotriva sentinţei civile nr. 183/COM din 9 decembrie 2008 a Tribunalului Constanţa, secţia comercială, fiind preluate în esenţă argumentele expuse anterior de prima instanţă.
Împotriva deciziei civile nr. 51/COM din 14 mai 2009 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal, au promovat recurs pârâtele SC A. SCS Constanţa şi T.A., care au criticat această hotărâre pentru nelegalitate, solicitând în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. admiterea recursului şi modificarea hotărârii atacate cu consecinţa respingerii acţiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat faptul că instanţele greşit au făcut aplicarea dispoziţiilor de drept comun, admiţând cererea de intervenţie forţată şi considerând că prin aceasta este acoperită cerinţa coparticipării procesuale a coindivizorilor, ignorând aplicabilitatea dispoziţiilor speciale ce reprezintă o aplicare a principiului unanimităţii în materie societară.
De asemenea sub aspectul respingerii criticii privind imposibilitatea dobândirii calităţii de asociat al moştenitorilor prin transmiterea părţilor de interes aparţinând unui comanditat greşit s-a reţinut că legea nu face distincţie între cele două categorii de asociaţi.
Intimata reclamantă N.L.A. a depus întâmpinare prin care a cerut respingerea recursului.
Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la toate criticile aduse de recurenţi, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a respinge ca nefondat recursul, pentru următoarele considerente.
Potrivit cererii de chemare în judecată reclamanta N.L.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele SC A. SCS Constanţa şi T.A. anularea Hotărârii A.G.A. din 28 ianuarie 2008 a SC A. SCS, având în vedere că aceasta a fost luată cu încălcarea prevederilor legale privind convocarea, fără cvorumul legal pentru adoptarea hotărârii, fiind încălcate drepturile asociaţilor absenţi.
De remarcat că prin sentinţa civilă nr. 1021 din 21 ianuarie 2008 a Judecătoriei Constanţa, secţia civilă, în baza art. 271 şi urm. C. proc. civ. s-a luat act de tranzacţia intervenită între reclamanta T.A. (fostă N.) şi pârâţii N.L.A., N.I.A. şi N.I.M.
În acest context, reclamanta N.L.A. a dobândit 50% din totalul părţilor sociale ale SC A. SCS împreună cu minorii N.I.A. şi N.I.M.
Amplu argumentat şi bine documentat, atât instanţa de fond cât şi cea de apel au stabilit, în principal, că pârâta T.A., la data de 28 ianuarie 2008, înainte ca sentinţa civilă nr. 1021 din 21 ianuarie 2008 să devină definitivă, a procedat, fără acordul celorlalţi asociaţi schimbarea formei societăţii, modificarea actului constitutiv şi diminuarea capitalului social.
Deoarece reclamanta şi intervenienţii, forţaţi deţineau 50% din capitalul social, apare cât se poate de evident că Hotărârea A.G.A. din 28 ianuarie 2008 nu a întrunit condiţiile de cvorum, fiind luate decizii în lipsa lor, împrejurări care conduc la nulitatea absolută a hotărârii expuse anterior.
Pentru aceste raţiuni urmează a respinge ca nefondat recursul pârâtelor SC A. SCS şi T.A. împotriva deciziei nr. 51/COM din 14 mai 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal, nefiind îndeplinită nicio cerinţă din cele prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtele SC A. SCS Constanţa şi T.A. împotriva deciziei nr. 51/COM din 14 mai 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 1 iulie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2542/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2544/2010. Comercial → |
|---|
