ICCJ. Decizia nr. 2742/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2742/2010
Dosar nr. 38198/3/2008
Şedinţa publică din 15 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Giurgiu, iar ulterior prin declinare de competenţă pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a comercială, reclamanta recurentă SC A.P.C. SRL a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâtei SC B.T.T. SRL la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare pentru imobilul spaţiu comercial aflat la adresa din Municipiul Giurgiu, în suprafaţa utilă de 155 mp.
În susţinerea acţiunii reclamanta a arătat că, în cursul anului 2005 între aceasta şi pârâta a intervenit un contract de locaţiune având ca obiect spaţiul comercial menţionat, aflat în patrimoniul SC B.T.T. SRL şi care excede nevoilor acesteia potrivit obiectului său de activitate şi volumului de lucru aferent.
În temeiul art. 12 alin. (3) din Legea nr. 346/2004 reclamanta recurenta a solicitat SC B.T.T. SRL să procedeze la instrainarea către aceasta a activului spaţiu comercial referit.
Prin sentinţa comercială nr. 2560 din 16 februarie 2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comerciala, instanţa a respins acţiunea promovată de recurenta reclamantă SC A.P.C. SRL, ca nefondată, reţinând în esenţă că în speţă nu este îndeplinită condiţia privind existenţa unui activ disponibil utilizat de reclamantă la data intrării în vigoare a legii, spaţiul comercial în cauza nefigurând pe lista activelor disponibile, în fapt fiind utilizat/valorificat de către pârâtă prin închiriere, pentru obţinere de profit, în acord cu obiectul sau de activitate.
Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond a declarat apel reclamanta, apel respins, ca nefondat, prin Decizia comerciala nr. 452 din 4 noiembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de apel, a reţinut că, în cauză, nu s-a făcut dovada caracterului de activ disponibil al spaţiului comercial în litigiu, nefiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 13 alin. (2) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării si dezvoltării întreprinderilor mici si mijlocii.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 încheierea unui contract de înstrainarea având ca obiect un activ al unei societăţi cu capital majoritar de stat este determinată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: între părti să existe un contract de închiriere, de asociere în participaţiune, de locaţie de gestiune, contractul să aibă ca obiect un activ disponibil, activul disponibil să fie utilizat de întreprindere, întreprinderea utilizatoare să fie mică sau mijlocie, în interesul legii.
Împotriva deciziei comerciale nr. 452 din 4 noiembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, în cauză a declarat recurs, recurenta reclamanta SC A.P.C. SRL.
Recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. -"hotărârea pronunţată ... a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii".
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a reiterat în esenţă apărările formulate în fazele procesuale anterioare, insistând asupra întrunirii condiţiilor prevăzute de Legea nr 346/2004 cu privire la instrăinarea imobilului în litigiu, prin interpretarea dispoziţiilor legale incidente.
Intimata pârâtă a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Înalta Curte analizând recursul prin prisma criticilor formulate, urmează să îl respingă pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici si mijlocii, pot face obiectul obligaţiei de a vinde exclusiv activele disponibile, utilizate de întreprinderile mici şi mijlocii în baza contractului de închiriere încheiat cu regiile autonome, societăţile/companiile naţionale, precum si societăţile comerciale cu capital majoritar de stat
Totodată, potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 346/2004 se consideră active disponibile, în înţelesul legii, activele care îndeplinesc oricare dintre următoarele condiţii:
"a) nu sunt utilizate de regiile autonome, societăţile/companiile naţionale sau de societăţile comerciale cu capital majoritar de stat care le deţin pentru o perioadă de cel puţin 3 luni; se află în conservare pentru o perioadă mai mare de un an; activele închise operaţional, numai în cazul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. e)".
În speţă, imobilul în privinţa căruia s-a solicitat înstrainarea este utilizat de pârâta SC B.T.T. SRL conform obiectului de activitate "închirierea şi subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate"- cod C.A.E.N., astfel cum este prevăzut în actul constitutiv, fiind de natură a contribui, la maximizarea veniturilor societăţii, nefiind disponibil în sensul Legii nr. 346/2004.
Noţiunea de utilizare a bunului în accepţiunea legii, cuprinde inclusiv actele de administrare realizate având ca obiect bunul aflat în patrimoniul societăţii, respectiv contractele de locatiune.
Pârâta intimată SC B.T.T. SRL a utilizat bunul imobil, spaţiu comercial conform obiectului sau de activitate, a dispus cu privire la acest bun, nu l-a lăsat în conservare, ci îl foloseşte conform obiectului sau de activitate încasând venituri (chirie), demersuri concretizate într-o activitate comercială recunoscută de legislaţia în vigoare.
În ceea ce o priveşte pe recurenta reclamantă SC A.P.C. SRL, acesteia i-a fost asigurat accesul la activul în litigiu, în cursul anului 2005 fiind perfectat de către părţi un contract de locatiune având ca obiect imobilul spaţiu comercial menţionat cu respectarea dispoziţiilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 346/2004 conform cărora: "întreprinderile mici şi mijlocii au acces prioritar la închirierea, concesionarea sau leasingul activelor disponibile ale regiilor autonome, societăţilor/companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, în condiţiile art. 13, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare".
Distinct de împrejurarea că spaţiul comercial ce face obiectul cauzei nu se afla pe lista activelor disponibile, fiind valorificat de către pârâta, prin închiriere, pentru obţinere de profit, este de subliniat că dispoziţiile legale incidente, impun ca obligaţie pentru regiile autonome, societăţile/companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital majoritar, fie să asigure accesul prioritar la închiriere, concesiune, leasing, fie la vânzarea spatiilor disponibile în situaţiile expres si limitativ determinate, susţinerea recurentei reclamante în sensul "obligaţiei unice de vânzare a spaţiului neîncadrându-se în ipotezele textului de lege".
Pentru aceste considerente conform art. 312 şi art. 274 C. proc. civ se va respinge recursul declarat de reclamanta SC A.P.C. SRL Giurgiu împotriva deciziei comerciale nr. 452 din 4 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşt, secţia a V-a comercială, ca nefondat, urmând a fi obligată recurenta reclamantă la plata sumei de 2.380 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă SC B.T.T. SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC A.P.C. SRL Giurgiu împotriva deciziei comerciale nr. 452 din 4 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
Obligă recurenta reclamantă la plata sumei de 2380 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2741/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2745/2010. Comercial → |
|---|
