ICCJ. Decizia nr. 2794/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2794/2010
Dosar nr. 10369/2/2009
Şedinţa publică din 16 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin contestaţia la executare, înregistrată sub nr. 835/31/2009, pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia comercială si de contencios administrativ şi fiscal, contestatoarea Universitatea din Oradea a solicitat, în contradictoriu cu A.V.A.S. şi terţul poprit Trezoreria Operativă a Municipiului Oradea suspendarea executării silite pornite în temeiul Ordinului nr. 166 din 11 iunie 2009 emis de A.V.A.S., până la soluţionarea contestaţiei la executare; anularea ordinului ca netemeinic şi nelegal, cu consecinţa anulării executării înseşi.
În motivarea contestaţiei s-a arătat că Universitatea din Oradea funcţionează în temeiul Legii nr. 84/1995 şi a Statutului personalului didactic, prin efectul prevederilor Legii nr. 45/2009 art. 27 alin. (8) şi art. 28 alin. (5) fiind obligată să preia şi să integreze în cadrul său unităţile de cercetare şi dezvoltare prevăzute în anexa nr. 4 a legii, inclusiv S.C.D.P. Oradea.
S-a mai arătat ca prin hotărâre de Guvern, ce urma a fi iniţiată de ministerul de resort, urma să se dispună cu privire la transferul efectiv; această hotărâre nefiind adoptată până la data formulării contestaţiei ca urmare a situaţiei financiare incerte a instituţiilor ce urmau a fi preluate.
S-a mai prevalat contestatoarea de adresa din 4 mai 2009 emisă de către M.E.C.I., D.P.I., adresă prin care se solicită date necesare întocmirii notei de fundamentare cu privire la necesitatea şi oportunitatea preluării, cu privire la datoriile instituţiei, cuantum şi modalitatea în care acestea urmează a fi achitate precum şi de cele cuprinse în proiectul hotărârii de Guvern prin care la art. 4 s-a propus ca preluarea S.C.D.P. Oradea să se realizeze fără datoriile istorice la bugetul public acumulate până la apariţia Legii nr. 45/2009.
S-a susţinut că, dat fiind contextul învederat, A.V.A.S. nu era îndreptăţită a emite ordin de înfiinţare a popririi pentru sumele reprezentând datorii la bugetul de stat ale S.C.D.P. Oradea, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a fost radiată din evidenţele fiscale ale A.F. Bihor.
Contestatoarea a arătat că prin poprirea conturilor sale, este împiedicată desfăşurarea activităţii didactice şi de cercetare.
Prin întâmpinarea formulată de intimata A.V.A.S., la termenul din 7 septembrie 2009, s-a invocat excepţia de necompetenţă teritorială a Curţii de Apel Oradea, în temeiul art. 44 si art. 45 din OUG nr. 51/1998, potrivit cărora litigiile în legătură cu creanţele neperformante preluate de la datoria publică internă, sunt de competenţa Curţii de Apel în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtului; s-a invocat excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, prevăzută de art. 46 alin. (1) din OUG nr. 51/1998, prin care legiuitorul a stabilit în sarcina reclamantului obligaţia comunicării cererii, a actelor pe care se întemeiază aceasta, procedura fiind similară celei prevăzute de art. 7201 C. proc. civ. ceea ce presupune incidenţa dispoziţiilor art. 109 alin. (2) C. proc. civ.
A fost invocată şi excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare a executării silite până la soluţionarea definitivă a contestaţiei, în considerarea art. 82 alin. (2) din OUG nr. 51/1998, prin care s-a stipulat ca executarea silită începută de A.V.A.S. prin executorii proprii sau prin intermediul executorilor judecătoreşti continuă şi pe parcursul soluţionării contestaţiilor formulate de debitori, aceştia având dreptul la întoarcerea executări numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
A fost invocată excepţia lipsei de obiect a cererii de suspendare, ca urmare a emiterii ordinului de poprire din 2009 A.V.A.S. a recuperat în totalitate creanţa datorată de debitoare.
Pe fondul cauzei s-a învederat că intimata a preluat de la S.C.D.P. suma de 53.995,75 dolari S.U.A. reprezentând contravaloarea creanţei consolidată conform art. 2 alin. (2) din OUG nr. 95/2003, conform Protocolului din 14 noiembrie 2003, intervenit între A.V.A.S. şi C.A.S. Bihor cu privire la datoriile bugetare ale S.C.D.P. Oradea.
S-a mai arătat ca prin HG nr. 1087 din 10 septembrie 2008 privind reorganizarea S.C.D.P. Oradea prin preluarea prin absorbţie de către contestatoare, la art. 7 s-a prevăzut ca aceasta preia toate drepturile şi obligaţiile instituţiei supuse reorganizării.
Prin sentinţa comercială nr. 4 din 19 octombrie 2009, pronunţată în dosar nr. 835/35/2009, Curtea de Apel Oradea a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată de A.V.A.S., a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut incidenţa art. 158 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 45 din OUG nr. 51/1998.
După declinare pricina a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. 10369/2/2009.
Prin cerere completatoare contestatoarea a învederat că renunţă la judecarea capătului de cerere având ca obiect suspendarea executării silite, întrucât efect al executării integrale a sumei acesta a rămas fără obiect.
S-a solicitat întoarcerea executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare acesteia.
S-a arătat că nu sunt contestate existenţa şi cuantumul creanţelor datorate de S.C.D.P. Oradea, ci calitatea de debitor a Universităţii din Oradea, ca efect al preluării acestei staţiuni.
Prin sentinţa comercială nr. 21 din 8 februarie 2010 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a luat act de renunţarea la capătul de cerere având ca obiect suspendarea executării.
A respins excepţia de neîndeplinire a procedurii prealabile.
A respins contestaţia la executare formulată de contestatoarea Universitatea din Oradea în contradictoriu cu intimatele A.V.A.S. şi Trezoreria Operativă Oradea.
Pentru a hotărî astfel instanţa în temeiul art. 246 C. proc. civ., a luat act de renunţarea la soluţionarea capătului de cerere având ca obiect suspendarea executării silite pornite de A.V.A.S.
A respins excepţia prematurităţii invocată de intimată în temeiul art. 46 alin. (1) din OUG nr. 51/1998 raportat la art. 109 alin. (2) C. proc. civ., apreciind că prin dispoziţiile invocate legiuitorul nu a instituit o procedură prealabilă sesizării instanţei, cu consecinţa inadmisibilităţii cererii în situaţia neparcurgerii acesteia, ci prevederile reprezintă o derogare de la regula comunicării cererilor şi a tuturor actelor de procedură prin intermediul instanţei de judecată prevăzută de art. 86 C. proc. civ., prin dispoziţia derogatorie urmărindu-se asigurarea soluţionării cu celeritate a cererilor.
În ceea ce priveşte fondul pricinii, a reţinut că A.V.A.S. a preluat, prin Protocolul din 14 noiembrie 2003 de la C.A.S. Bihor, o creanţă în cuantum de 184.552,08 lei împotriva debitoarei S.C.D.P. Oradea, creanţă consolidată conform art. 2 alin. (2) din OUG nr. 95/2003 la valoarea de 53.995,75 dolari S.U.A.
Împotriva debitoarei a fost declanşată executarea silită, prin adresa din 4 noiembrie 2005, A.V.A.S. comunicând debitoarei titlul executoriu, prin Ordinul nr. 1261 din 25 ianuarie 2006 dispunând înfiinţarea popririi asupra conturilor debitoarei; prin procesul verbal din 31 iulie 2006 s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile proprietatea debitoarei.
Prin HG nr. 1087 din 10 septembrie 2008 privind reorganizarea S.C.D.P. Oradea, prin preluare prin absorbţie de către Universitatea din Oradea s-a prevăzut preluarea de către contestatoare a tuturor drepturilor şi obligaţiilor instituţiei supusa absorbţiei.
În considerarea acestui act normativ, A.V.A.S. a emis ordinul 66 din 11 iunie 2009 dispunând înfiinţarea popririi asupra conturilor debitoarei pentru creanţa preluată.
HG nr. 1087 din 10 septembrie 2008 a fost adoptată în considerarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 290/2002.
Este adevărat că Legea nr. 290/2002 a fost abrogată potrivit art. 56 din Legea nr. 45/2009, însă cu excepţia art. 7 alin. (1) în temeiul căruia a fost adoptată HG nr. 1087 din 10 septembrie 2008.
Reţine şi dispoziţiile art. 62 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de acelaşi nivel sau de un nivel superior, trebuie abrogate expres, abrogarea implicită nefiind reglementată de lege.
În consecinţă, intenţia manifestă a legiuitorului a fost de a menţine în vigoare dispoziţiile HG nr. 1087/2008 privind reorganizarea S.C.D.P. Oradea prin preluarea prin absorbţie de către Universitatea Oradea.
În cauză sunt îndeplinite şi condiţiile impuse de art. 49 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, din cuprinsul art. 2 al HG nr. 1087/2008 rezultând că patrimoniul S.C.D.P. Oradea a fost preluat potrivit situaţiei financiare la data de 30 iunie 2008, conform celor cuprinse în anexele nr. 1 lit. a), b) şi c), pe bază de protocol de predare primire, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii la 25 decembrie 2008.
Întrucât contestatoarea nu poate invoca propria culpă constând în nerespectarea legii, nu va reţine ca unic motiv nedepunerea la dosarul cauzei a protocolului de predare primire prevăzut de art. 2 din HG nr. 1087/2008.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatoarea Universitatea din Oradea invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în temeiul căruia a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate în sensul admiterii contestaţiei la executare, anularea Ordinului nr. 166 din 11 iunie 2009 emis de A.V.A.S. prin care a fost ordonată înfiinţarea popririi până la concurenţa sumei de 184.552,08 lei, şi în consecinţă anularea executării înseşi, întoarcerea executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare acesteia.
În dezvoltarea în fapt a recursului, recurenta a susţinut următoarele:
- Conform art. 2 şi 6 din HG nr. 1087/2008 Universitatea din Oradea preia patrimoniul S.C.D.P. Oradea pe bază de protocol de predare-preluare în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii, preluând toate drepturile şi obligaţiile S.C.D.P. Oradea, care se reorganizează. În acest sens s-a încheiat protocolul de predare-preluare a patrimoniului staţiunii semnat de cele două părţi cu menţiunea expresă că: „predarea-preluarea efectivă a acestuia se va face la o dată ulterioară prin reprezentanţii desemnaţi ai celor două părţi, în baza unui proces verbal ce va face parte integrantă din protocol". Deci transmiterea efectivă a drepturilor şi obligaţiilor se face „numai pe data aprobării, de organul competent a bilanţului contabil întocmit în vederea predării-primirii.
- Conducerea Universităţii din Oradea nu a aprobat bilanţul contabil întocmit în vederea predării-primirii, astfel că procedura de preluare a staţiunii nu a fost finalizată.
- Preluarea legiferată de Legea nr. 525/2004 nu a avut nicio finalitate concretă. Abia după patru ani de la apariţia Legii nr. 525/2004, a fost publicată în Monitorul Oficial HG nr. 1087/2008 privind reorganizarea S.C.D.P. Oradea prin preluarea prin absorbţie de către Universităţii din Oradea.
- Datorită neclarităţilor legislative şi a situaţiei financiare incerte, instituţia nu a finalizat niciodată preluarea acesteia.
Intimata A.V.A.S. Bucureşti a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei se apreciază că instanţa a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de contestatoare.
Instanţa de apel a apreciat corect că susţinerile contestatoarei cu privire la existenţa unor neclarităţi legislative nu pot fi primite.
Intenţia manifestă a legiuitorului a fost de a menţine în vigoare dispoziţiile HG nr. 1087/2008 privind reorganizarea S.C.D.P. Oradea prin preluarea prin absorbţie de către Universitatea Oradea.
Prin HG nr. 1087 din 10 septembrie 2008, la art. 6 s-a prevăzut că „Universitatea din Oradea preia toate drepturile şi obligaţiile S.C.D.P. Oradea, care se reorganizează".
Urmare efectelor acestui act normativ, prin preluarea prin absorbţie de către Universitatea din Oradea a patrimoniului S.C.D.P. Oradea, aceasta a preluat atât activul cât şi pasivul debitoarei, pasiv în care este inclusă creanţa datorată A.V.A.S., dobândind astfel calitatea de debitor al A.V.A.S.
În considerarea acestui act normativ A.V.A.S. a declanşat legal procedura executării silite în temeiul OUG nr. 51/1998 a emis Ordinul nr. 66 din 11 iunie 2009 dispunând înfiinţarea popririi pentru creanţa preluată prin Protocolul din 14 noiembrie 2003 de la C.A.S. Bihor, creanţă consolidată conform art. 2 alin. (2) din OUG nr. 95/2003 împotriva debitoarei S.C.D.P. Oradea.
Recurenta-contestatoare nu poate invoca faptul că nu a fost încheiat protocolul de predare-primire prevăzut de art. 2 din HG nr. 1087/2008 (protocol ce trebuia încheiat în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ), raportat la principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans.
Pentru considerentele expuse se apreciază că hotărârea nu este afectată de motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul contestatoarei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de contestatoarea Universitatea din Oradea împotriva sentinţei comerciale nr. 21 din 8 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2793/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2795/2010. Comercial → |
|---|
