ICCJ. Decizia nr. 2806/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2806/2010
Dosar nr. 1524/99/2010
Şedinţa publică din 16 septembrie 2010
Asupra conflictului negativ de faţă
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la nr. 4886/86/2009, creditoarea SC L.C. SRL Frătăuţi a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei asupra debitoarei SC A.T. SRL în vederea recuperării unei creanţe în cuantum de 17.052,52 lei.
Prin sentinţa nr. 102 din 9 februarie 2010, Tribunalul Suceava a declinat în favoarea Tribunalului Iaşi competenţa de soluţionare a cererii creditoarei, motivat de faptul că, după sesizarea instanţei, societatea debitoare şi-a schimbat sediul pe raza Tribunalului Iaşi.
La termenul de judecată din data de 19 mai 2010 Tribunalul Iaşi a invocat excepţia privind necompetenţa teritorială de soluţionare a cauzei.
Prin sentinţa comercială nr. 571/S din 19 mai 2010 pronunţată de judecător sindic de pe lângă Tribunalul Iaşi, secţia comercială faliment, s-a declinat în favoarea Tribunalului Suceava competenţa de soluţionare a cererii formulată de creditoarea SC L.C. SRL Frătăuţi privind deschiderea procedurii insolvenţei asupra debitoarei SC A.T. SRL, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
S-a reţinut că pentru determinarea tribunalului competent teritorial prezintă relevanţă juridică numai sediul pe care debitorul îl avea înscris în registrul comerţului la momentul înregistrării cererii de deschidere a procedurii.
În speţă la data sesizării instanţei 16 iulie 2009 debitorul îşi avea sediul pe raza Tribunalului Suceava şi doar ulterior aceste date, respectiv la data de 7 august 2009 şi-a mutat sediul pe raza teritorială a Tribunalului Iaşi.
Asupra conflictului negativ de competenţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:
Conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu excepţia recursului prevăzut de art. 8 sunt de competenţa secţiei de insolvenţă a tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are sediul debitorul, astfel cum figurează acesta în registrul comerţului. Ca urmare art. 6 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 reglementează competenţa teritorială de soluţionare a litigiilor prevăzute de legea privind procedura insolvenţei, stabilind instanţa care trebuie sesizată cu cererea de chemare în judecată.
Textul invocat nu cuprinde o dispoziţie expresă în sensul modificării competenţei teritoriale a instanţei care a fost investită cu soluţionarea cererii şi cum acesta nu distinge o astfel de situaţie, instanţa nu se poate substitui legiuitorului sau adăuga la lege.
Este de netăgăduit că normele privind competenţa teritorială îşi produc efectele la momentul sesizării instanţei cu cererea de chemare în judecată, fapt confirmat şi de art. 5 C. proc. civ., care este reglementarea generală în materia procedurii civile.
Ca urmare, în situaţia modificării sediului debitoarei, ca în cazul de faţă, dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 85/2006 nu mai sunt incidente analizei competenţei teritoriale, deoarece competenţa teritorială este determinată de domiciliul debitoarei la data sesizării instanţei cu cererea introductivă, împrejurare faţă de care Tribunalul Suceava – judecător sindic este competent teritorial în soluţionarea litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Suceava, judecător sindic.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2801/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2854/2010. Comercial → |
|---|
