ICCJ. Decizia nr. 2964/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.2964/2010
Dosar nr. 6681/100/2008
Şedinţa publică din 28 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureş reclamanta A.V.A.S., în contradictoriu cu pârâta SC A.D. SA, a solicitat instanţei să constate nulitatea absolută a hotărârii nr. 1 din 15 aprilie 2006 a A.G.A. SC A.D. SA.
În motivarea cererii reclamanta a invocat următoarele aspecte:
- la data de 15 aprilie 2006 a avut loc adunarea generală a acţionarilor SC A.D. SA în care s-a notat şi hotărât să se majoreze capitalul social la d-na S.N. cu suma de 37412,60 lei prin creanţă, bani împrumutaţi la SC A.D. SA;
- în baza acestei hotărâri a fost modificat actul constitutiv al societăţii prin act adiţional iar prin încheierea judecătorului delegat, nr. 6584/2007 a fost admisă cererea de înscriere de menţiuni;
- prin hotărârea evocată au fost încălcate dispoziţiile art. 215 alin. (2) din L.S.C. potrivit cărora aporturile în creanţe nu sunt admise, hotărârea nefiind dusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării ei aşa cum prevăd dispoziţiileart. 219 din lege.
La termenul din 22 decembrie 2008 Z.D.I. a formulat cerere de intervenţie principală, invocând faptul că hotărârea ce face obiectul litigiului a fost anulată prin sentinţa civilă nr. 1827/2006 rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 45/2006 a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat în raport de sentinţa civilă nr. 1827/200 formulând totodată şi o cerere de suspendare a judecăţii.
Prin sentinţa nr. 3660 din 2 noiembrie 2009, Tribunalul Maramureş, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins excepţia autorităţii de lucru judecat, a respins acţiunea formulată de reclamantă şi cererea de intervenţie în interes propriu.
În pronunţarea acestei sentinţe instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele:
- în ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat, instanţa a reţinut că nu sunt îndeplinite cerinţele art. 1202 C. civ., raportat la art. 166 C. proc. civ.;
- în ceea ce priveşte fondul cauzei instanţa a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 1827/200 a Tribunalului Maramureş devenită irevocabilă prin Decizia nr. 2979/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a dispus anularea hotărârii A.G.A. ce formează obiectul prezentului litigiu, că faţă de această împrejurare demersul judiciar al intervenientului nu este justificat întrucât acesta a obţinut anterior anularea hotărârii A.G.A. în discuţie.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta A.V.A.S. Bucureşti invocând următoarele critici:
- în cazul actului juridic atacat este incidentă nulitatea absolută datorită încălcării prevederilor art. 215 alin. (2) din L.S.C.;
- nu se poate reţine lipsa de obiect în condiţiile în care obiectul şi cauza celor două cereri sunt diferite.
Prin Decizia nr. 14 din 15 februarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins apelul reclamantei A.V.A.S., a obligat apelanta să plătească intimatei 500 lei cheltuieli de judecată.
În pronunţarea acestei decizii instanţa de control judiciar a reţinut, în esenţă, soluţionarea corectă a excepţiei autorităţii de lucru judecat şi că deşi există diferenţe semnificative între regimul nulităţilor absolute şi cel al nulităţilor relative, efectele declarării nulităţii sunt aceleaşi.
Recursul a fost declarat de reclamanta A.V.A.S. care îşi subsumează criticile motivelor de recurs reglementate de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., şi vizează următoarele aspecte:
- hotărârea a fost dată cu încălcarea art. 215 alin. (2) şi a art. 219 din LSC;
- motivarea instanţei de apel cu privire la faptul că A.V.A.S. a solicitat a se constata nulitatea absolută a unui act deja desfiinţat este greşită având în vedere că în litigiul la care instanţa face referire A.V.A.S. nu a fost parte iar obiectul a fost diferit.
Recurenta – reclamantă conchide în sensul că solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate în sensul admiterii apelului şi, pe cale de consecinţă, admiterea cererii de judecată astfel cum a fost formulată.
Înalta Curte, examinând Decizia recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Prin hotărârea nr. 1827 din 28 iunie 2006 pronunţată de Tribunalul Maramureş, rămasă definitivă prin Decizia nr. 45 din 25 octombrie 2010 a Curţii de Apel Cluj şi devenită irevocabilă prin Decizia nr. 2979 din 5 octombrie 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, s-a dispus anularea hotărârii nr. 1 din 15 aprilie 2006 a A.G.A. a SC A.D. SA.
În speţă, demersul judiciar al reclamantei poartă asupra constatării nulităţii absolute a aceleiaşi hotărâri A.G.A., împrejurare care lipseşte acţiunea de însăşi obiectul ei, aspect legal reţinut de ambele instanţe.
Aserţiunea recurentei – reclamante potrivit căreia cele două acţiuni ar fi vizat regimuri juridice diferite ale nulităţii şi s-ar fi raportat la un cadru diferit sub aspectul participării procesuale nu prezintă relevanţă decât din punctul de vedere al soluţionării excepţiei de autoritate de lucru judecat care dealtfel a primit o corectă dezlegare.
Aşa fiind, cum în speţă nu se poate constata nulitatea absolută a unei hotărâri deja anulate, efectele nulităţii fiind aceleaşi indiferent de regimul juridic, criticile de nelegalitate formulate de recurenta – reclamantă apar ca lipsite de fundament, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta – reclamantă A.V.A.S. BUCUREŞTI împotriva deciziei nr. 14 din 15 februarie 2010 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2963/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2965/2010. Comercial → |
|---|
