ICCJ. Decizia nr. 3227/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3227/2010
Dosar nr. 3409/63/2009
Şedinţa publică din 12 octombrie 2010
Deliberând asupra recursului comercial de faţă, reţine următoarele:
Prin sentinţa nr. 1271 din data de 24 iunie 2009, judecătorul fondului din cadrul Tribunalului Dolj, secţia comercială, a respins acţiunea formulată de reclamanta SC F.P. SA în contradictoriu cu pârâta SC C.E. CRAIOVA SA; a respins, totodată, cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta SC C.E. CRAIOVA SA împotriva chematei în garanţie MINISTERUL ECONOMIEI – O.P.S.P.I.
În considerentele sentinţei, judecătorul fondului a reţinut că reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 119.050,10 lei, reprezentând rest de dividende neachitate aferente anului 2005, precum şi plata sumei de 3.409,24 lei cu titlu de dobândă legală calculată la acest debit până la data de 23 martie 2009, şi în continuare până la achitarea debitului principal. S-a reţinut că potrivit art. 9 alin. (1) lit. b) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, capitalul social al reclamantei este format din acţiunile deţinute de O.P.S.P.I. la diverse societăţi, printre acestea numărându-se şi pârâta. Prin hotărârea A.G.A. nr. 4 din 29 mai 2006 a pârâtei SC C.E. CRAIOVA SA, la pct. 1.2, s-a aprobat, printre altele, şi repartizarea dividendelor cuvenite pentru exerciţiul financiar 2005, iar la pct. 6 s-a aprobat înscrierea în registrul acţionarilor societăţii a pachetului de acţiuni de la O.P.S.P.I. către reclamantă. În cursul concilierii prealabile, pârâta a recunoscut că reclamanta a dobândit în temeiul legii calitatea de acţionar în cadrul societăţii, a precizat că este de acord cu plata dividendelor aferente anului 2005, în sumă de 565.927 lei, corespunzător pachetului de acţiuni deţinute, dar nu este de acord cu plata dobânzii legale, motivat de faptul că nu i s-a prezentat modul de calcul şi că Metodologia de restituire a dividendelor aferente anilor 2005 - 2006 s-a adoptat prin HG nr. 1484/2007.
Judecătorul a mai reţinut că pârâta a achitat cu O.P. nr. 5515 din 11 decembrie 2008 sume corespunzătoare dividendelor aferente anului 2005 ce se cuveneau reclamantei, în calitate de acţionar.
A apreciat netemeinicia cererii reclamantei prin raportare la faptul că pârâta a contestat această sumă, astfel că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 1111 C. civ., privind imputaţia plăţii, invocată de reclamantă în cererea introductivă. S-a mai reţinut achitarea integrală a debitului principal, astfel că nu se impune acordarea dobânzii legale.
În ce priveşte cererea de chemare în garanţie a MINISTERULUI ECONOMIEI – O.P.S.P.I., întemeiată pe faptul că sumele reprezentând dividendele aferente anului 2005 au fost deja achitate la termenul scadent către chemata în garanţie, judecătorul a apreciat caracterul netemeinic al acesteia, prin raportare la soluţia de respingere a cererii principale.
Sentinţa de fond a fost apelată de reclamanta SC F.P. SA BUCUREŞTI, care a solicitat admiterea apelului şi schimbarea sentinţei în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, criticile reclamantei vizând greşita aplicare a legii, apreciind că potrivit Legii nr. 247/2005 a devenit acţionar al societăţii pârâte, astfel că i se cuveneau dividendele aferente anului 2005.
Prin Decizia nr. 3409/63/2009, completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, a respins apelul, ca nefondat, cu următoarele considerente: reclamanta a fost înfiinţată prin HG nr. 1481/2005, iar potrivit prevederilor Legii nr. 247/2005, prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, capitalul social este considerat subscris şi integral vărsat de statul român, prin efectul legii, O.P.S.P.I. fiind mandatată să dispună transferul acţiunilor către reclamantă şi înregistrarea acesteia ca acţionar. În virtutea acestui mandat, s-a dispus transferul acţiunilor de la MINISTERUL ECONOMIEI către reclamantă, efectuându-se şi înregistrarea reclamantei în registrul acţionarilor. În adresa comunicată pârâtei, MINISTERUL ECOMONIEI a indicat ca repartizarea dividendelor se va face către minister, în lipsa actului normativ care să stabilească modul de repartizare a acestor dividende către instituţiile statului. În raport de aceste precizări, conţinute în Ordinul nr. 357/2006 al Ministerului Economiei, în hotărârea A.G.A. s-a dispus repartizarea dividendelor către minister.
Completul de apel a apreciat că pârâta a procedat în mod corect prin repartizarea dividendelor către minister.
În ce priveşte procedura de restituire a dividendelor pe anul 2005, completul de judecată a reţinut prevederile HG nr. 1484/2007, care face trimitere la OG nr. 92/2003 pentru restituirea sumelor achitate ministerului cu titlu de dividende. S-a reţinut în acest context că pârâta a efectuat toate demersurile prevăzute de actul normativ, depăşirea termenului prevăzut de lege nedatorându-se culpei operatorului economic, care a parcurs toate etapele prevăzute de metodologia legală, depăşirea fiind determinată de adoptarea cu întârziere, de către guvern, a acestei metodologii.
Ca urmare, s-a constatat că cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale nu este fondată, negăsindu-şi aplicarea prevederile art. 1111 C. civ., referitoare la imputaţia plăţii.
Decizia de apel a fost recurată de reclamanta SC F.P. SA, care a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârilor pronunţate în cauză în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată.
Reclamanta a invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând Decizia recurată, sub următoarele aspecte:
- greşita interpretare a prevederilor legale ce reglementează transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor, arătând că acest transfer a avut loc prin efectul legii, dispoziţiile art. 1 alin. (2) din OUG nr. 81/2007 fiind doar norme de interpretare a prevederilor Legii nr. 247/2005 sub acest aspect;
- greşita reţinere a corectei virări a dividendelor cu respectarea prevederilor legale, obligaţia de plată fiind stabilită prin lege la un termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, aspect confirmat prin Decizia nr. 1584/2009 pronunţată de Curtea Constituţională.
- aplicarea greşită a prevederilor art. 6 alin. (3) din HG nr. 1484/2007, fără a observa că aceste prevederi de recuperare a sumelor virate la bugetul de stat este condiţionată de compensarea altor obligaţii fiscale restante.
Prin întâmpinare, chemata în garanţie MINISTERUL ECONOMIEI – O.P.S.P.I. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând că legea specială nu a stabilit şi norme derogatorii cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor, fiind aplicabil, deci, regimul general reglementat de Legea nr. 31/1990, potrivit cărora dividendele care se cuvin după data transmiterii acţiunilor aparţin cesionarului, în afară de cazul în care părţile au convenit altfel; a apreciat aplicarea corectă a legii de către completul de apel, prin raportare la prevederile OUG nr. 81/2007 şi ale HG nr. 1484/2007.
A formulat întâmpinare şi pârâta SC C.E. CRAIOVA SA, solicitând respingerea recursului, ca nefondat, arătând că reclamanta a dobândit calitatea de acţionar la data de 30 mai 2006, astfel că în mod corect au fost achitate dividendele către minister, ulterior fiind urmată de procedura de recuperare a sumei de la acelaşi minister.
Reclamanta a administrat proba cu înscrisuri, celelalte părţi neavând de administrat probe noi.
Analizându-se actele şi lucrările dosarului în raport de criticile formulate şi de apărările invocate se apreciază că recursul este fondat, pentru următoarele considerente: problema de drept ce trebuie dezlegată în prezenta cauză este aceea a dobândirii calităţii de acţionar de către reclamantă, doar în raport de această stabilire de calitate putând fi analizat aspectul legat de modul de repartizare a dividendelor.
Analizând legislaţia incidentă, se apreciază că textul art. 91 din Legea nr. 247/2005, care prevede că prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, capitalul social iniţial este considerat subscris şi integral vărsat de statul român, prin efectul legii, sub condiţia înregistrării SC F.P. SA la O.R.C., trebuie interpretat în sensul că de la data înregistrării reclamantei în registrul comerţului aceasta a dobândit calitatea de acţionar al societăţilor menţionate în anexa la lege. Prevederile legale ce vizează reglementarea transferului de la autoritatea ce deţine acţiunile în numele statului către Fondul proprietatea nu sunt de natură a induce ideea că Fondul ar dobândi calitatea de acţionar la societăţile menţionate în anexa la lege de la data efectivei realizări a acestui transfer; ele trebuie interpretate doar în sensul reglementării situaţiilor la nivelul tuturor instituţiilor implicate, fără a aduce atingere, însă, dreptului Fondului de a fi proprietar al acţiunilor, prin efectul legii.
În susţinerea acestei teze, trebuie menţionată dispoziţia art. 91 alin. (3) din Legea nr. 247/2005, potrivit cărora „de la data constituirii F.P. şi până la actualizarea registrelor acţionarilor societăţilor comerciale, societăţilor naţionale şi companiilor naţionale menţionate în anexă, drepturile nepatrimoniale aferente acţiunilor transferate F.P. se exercită de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, A.V.A.S., Ministerul Transporturilor, respectiv de către S.C.D.F.E.E.E. S.A.". Se observă că textul legal stabileşte, în fapt, o mandatare pentru autorităţile menţionate de reprezentare a Fondului dar numai în ce priveşte drepturile nepatrimoniale aferente acţiunilor transmise Fondului.
În consecinţă, singurul titular al dreptului asupra dividendelor, drept patrimonial, de creanţă, decurgând din calitatea de acţionar, este reclamanta care, aşa cum s-a reţinut, a devenit titularul dreptului de proprietate asupra acţiunilor prin efectul legii.
În baza celor reţinute, se apreciază că repartizarea dividendelor aferente anului 2005 către Ministerul Economiei nu a fost efectuată cu respectarea legii, dividendele trebuind a fi virate direct către reclamantă, în raport de numărul acţiunilor deţinute în cadrul societăţii.
Se reţine că în cauză, repartizarea dividendelor a fost efectuată către Ministerul Economiei, fiind plătite acestei instituţii drepturile constând în dividende. Având în vedere că reclamanta era singurul titular al dreptului de proprietate asupra acţiunilor, în procentul stabilit prin Legea nr. 247/2005, aceasta era cea care trebuia să încaseze sumele repartizate cu titlu de dividende, sumele urmând a fi plătite reclamantei în termenul stabilit prin hotărârea A.G.A., dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat [(art. 67 alin. (2) teza i din Legea nr. 31/1990)].
Se reţine, totodată, că la data de 11 decembrie 2008, pârâta a achitat reclamantei suma ce i se cuvenea acesteia cu titlu de dividende. Însă, reclamanta a operat în mod greşit imputaţia plăţii în condiţiile prevăzute de art. 1111 C. civ., debitoarea obligaţiei indicând expres pe ordinul de plată că suma virată reprezintă dividendele aferente anului 2005. În schimb, nu poate fi înlăturat dreptul reclamantei la dobânzi legale, art. 67 alin. (2) teza finală din Legea nr. 31/1990 stipulând că dacă nu a fost respectat termenul de plată, stabilit prin hotărâre, sau cel legal de 6 luni de la data aprobării situaţiilor financiare anuale aferente exerciţiului financiar încheiat, societatea comercială va plăti daune interese pentru perioada de întârziere, la nivelul dobânzii legale.
În consecinţă, se apreciază temeinicia cererii de recurs doar în ceea ce priveşte dobânda legală, fiind reţinut că debitul principal, dividendele au fost achitate.
Astfel, în raport de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de reclamantă va fi admis.
Decizia de apel va fi casată, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare la completul de apel, cu aplicarea prevederilor art. 315 C. proc. civ., pentru următoarele considerente: în raport de aspectul reţinut ca întemeiat din recursul reclamantei, se impune efectuarea unui nou calcul al dobânzii legale datorate de pârâtă, eventual prin efectuarea unei expertize de specialitate, ce va viza nivelul dobânzi pentru perioada dintre data stabilită în hotărârea A.G.A. pentru repartizarea dividendelor, sau data rezultată după expirarea termenului prevăzut de art. 67 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 şi data la care au fost achitate dividendele către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC F.P. SA BUCUREŞTI împotriva deciziei nr. 287 din 17 decembrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3226/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3228/2010. Comercial → |
|---|
