ICCJ. Decizia nr. 3249/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.3249/2010
Dosar nr. 4790/1/2010
Şedinţa publică din 12 octombrie 2010
Deliberând asupra contestaţiei în anulare de faţă, reţine următoarele:
Prin Decizia comercială nr. 607 din 16 februarie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul pârâtei modificând Decizia atacată în sensul că a admis apelul pârâtei şi a schimbat în parte sentinţa apelată, admiţând în parte acţiunea precizată de reclamantă şi obligând pârâta la plata sumei de 194.646 lei cu titlu de rest de preţ şi a dobânzii legale aferente de la data prezentei hotărâri şi până la îndeplinirea obligaţiei. Totodată, Înalta Curte a respins petitele privind contravaloarea îmbunătăţirilor şi aportul de valoare. Recursul reclamantei SC D.S. SRL a fost respins, ca nefondat, aceasta fiind obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei decizii a declarat contestaţie în anulare, recurenta – reclamantă, criticând Decizia atacată în baza dispoziţiilor art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ., privind eroarea materială.
În dezvoltarea motivelor formulate în cadrul contestaţiei în anulare, contestatoarea a arătat că deşi a reţinut ca fondată critica intimatei – pârâte SC A. SA privind repunerea în situaţia anterioară, instanţa de recurs a calculat greşit suma efectiv plătită de contestatoare şi datorată de intimata – pârâtă, întrucât suma cerută este de 209.616 lei, iar nu 194.646 lei cum a reţinut instanţa de recurs, prin neluarea în considerare a sumei de 3 % achitată cu titlu de garanţie pentru participarea la licitaţie.
Examinând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la dispoziţiile art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ., Înalta Curte reţine că este nefondată contestaţia în anulare formulată, pentru următoarele considerente:
Conform art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ., se poate formula contestaţie în anulare atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale. Noţiunea de greşeli materiale vizată de ipoteza legală a acestui text de lege are în vedere greşelile săvârşite în raport cu aspectele formale ale judecării recursului şi care au determinat pronunţarea unei soluţii greşite. Este vorba, aşadar, de greşeli de fapt, involuntare, iar nu de greşeli de judecată, de apreciere a probelor sau de interpretare a unei dispoziţii legale, care nu pot fi invocate în cadrul acestei căi extraordinare de atac.
Se reţine că, în speţă, contestatoarea invocă greşita aplicare a principiului repunerii părţilor în situaţia anterioară, ca urmare a interpretării greşite a probelor administrate, din care ar reieşi o sumă în plus datorată de către intimata – pârâtă, aspecte ce ţin de o eventuală greşeală de judecată, iar nu greşeală materială, conform art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ., transformând calea de atac declarată într-o cale ordinară, iar nu extraordinară, conform textului de lege precitat, şi deschinzând părţii interesate posibilitatea de rejudecare pe fond a cauzei.
Ca atare, întrucât prin motivele formulate se tinde la redeschiderea judecăţii pe fond, prin invocarea unor greşeli de apreciere a probelor, Înalta Curte reţine că nu sunt incidente dispoziţiile art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ., nefiind vorba despre erori de calcul, contrar susţinerilor contestatoarei.
Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare formulată ca nefondată.
În baza art. 274 C. proc. civ., va obliga contestatoarea la plata cheltuielilor de judecată către intimata SC A. SA, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea SC D.S. SRL prin lichidator judiciar S.V.C. împotriva deciziei nr. 607 din 16 februarie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în dosarul nr. 6501/1285/2006.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 7000 lei cheltuieli de judecată către intimata SC A. SA Cluj - Napoca.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3244/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3273/2010. Comercial → |
|---|
