ICCJ. Decizia nr. 3493/2010. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3493/2010
Dosar nr. 40979/3/2008
Şedinţa publică din 26 octombrie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 4962 din 26 martie 2009, pronunţată în dosarul nr. 40979/3/2008, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis excepţia prematurităţii introducerii acţiunii şi a respins acţiunea formulata de reclamanta SC A.I.C. SRL in contradictoriu cu pârâtul B.I., ca prematur introdusă.
În pronunţarea acestei sentinţe instanţa de fond a reţinut că reclamanta nu a îndeplinit procedura prealabila prevăzuta de disp. art. 7201 C. proc. civ., faţă de faptul că reclamanta a depus la dosar dovada unei convocări la conciliere pentru data de 4 decembrie 2008, după data introducerii cererii de chemare în judecata (30 octombrie 2008), această împrejurare neputând constitui dovada îndeplinirii acestei proceduri prealabile obligatorii, dat fiind scopul reglementării, acela de încercare de soluţionare a divergenţelor dintre părţi, pe cale amiabilă, înainte de data investirii instanţei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, arătând că, în opinia sa, instanţa de fond a interpretat greşit dispoziţiile legale care reglementează procedura concilierii prealabile şi în raport de momentul la care aceasta intervine.
Prin Decizia nr. 47 din 1 februarie 2010 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins apelul reclamantei ca nefondat.
În pronunţarea acestei decizii instanţa de control judiciar a reţinut, în esenţă, că instanţa de fond a dat o legală dezlegare excepţiei prematurităţii în raport de caracterul imperativ al art. 7201 C. proc. civ., interpretând corect dispoziţiile legale incidente şi făcând o aplicare judicioasă a acesteia.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC A.I.C. SRL Bucureşti.
Recurenta îşi subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi vizează, în esenţă, faptul că instanţa de apel a aplicat în mod eronat dispoziţiile legale care reglementează procedura concilierii prealabile, fără a ţine cont de caracterul acestor norme, de raţiunea legii şi de finalitatea avută în vedere de legiuitor, sens în care solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, modificarea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei primei instanţe spre rejudecare, cu cheltuielile de judecată aferente.
Înalta Curte, examinând Decizia recurată sub aspectul criticilor formulate, constată că recursul este nefondat, pentru motivele ce se vor arăta.
Procedura concilierii prealabile prevăzută de art. 7201 C. proc. civ. este reglementată în termeni imperativi de legiuitor, dată fiind finalitatea pentru care a fost creată şi anume degrevarea şi simplificarea judecăţii din perspectiva unei mai eficiente administrări a actului de justiţie.
Vectorii acestei proceduri sunt trasaţi de natura cauzei – „cererile în materie comercială evaluabile în bani"- şi de momentul la care se realizează- „ înainte de introducerea cererii de chemare în judecată".
Sub aceste două aspecte dispoziţiile art. 7201 C. proc. civ. sunt de strictă interpretare- fapt unanim confirmat de jurisprudenţă.
Ceea ce practica şi doctrina au considerat de un formalism excesiv şi au procedat la o interpretare mai puţin rigidă este procedura propriu-zisă reglementată de art. 7201 alin. (2) şi urm.C. proc. civ.
În speţă recurenta-reclamantă nu contestă faptul că procedura de conciliere a fost demarată după introducerea cererii de chemare în judecată, situaţie în care, dat fiind caracterul imperativ al reglementării incidente din perspectiva momentului la care intervine, vătămarea se prezumă.
Faţă de existenţa unei vătămări prezumate, invocarea de către recurentă a art. 105 alin. (2) şi 109 C. proc. civ. apare ca fiind lipsită de fundament legal.
Aşa fiind, Înalta Curte constată că instanţa de apel a dat o corectă interpretare şi a făcut o judicioasă aplicare a normelor reglementate de art. 7201 C. proc. civ., motiv pentru care, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va respinge recursul reclamantului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă SC A.I.C. SRL Bucureşti împotriva deciziei nr. 47 din 1 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 3488/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3499/2010. Comercial → |
---|