ICCJ. Decizia nr. 3540/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3540/2010
Dosar nr. 1253/54/2009
Şedinţa de la 27 octombrie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt sub nr. 2432/104/2008, reclamanta SC S. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC L.F. SA Slatina prin lichidator judiciar E.C.G. SPRL, solicitând instanţei să dispună nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare din 10 octombrie 2005 încheiat între pârâţi şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.
Prin sentinţa nr. 630/2007 pronunţată de Tribunalul Olt a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta SC S. SRL în contradictoriu cu pârâţii SC L.F. SA Slatina prin lichidator judiciar E.C.G. SPRL şi C.M.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia nr. 71 din 18 martie 2008 a respins ca nefondat apelul formulat de reclamanta SC S. SRL împotriva sentinţei comerciale nr. 630 din 3 decembrie 2007 pronunţată de Tribunalul Olt.
Împotriva deciziei nr. 71/2008 pronunţată de Curtea de Apel Craiova a formulat recurs reclamanta SC S. SRL, iar prin Decizia comercială nr. 684 din 4 martie 2009, Înalta Curte, secţia comercială, a admis recursul formulat de reclamanta SC S. SRL împotriva deciziei 71/2008 a Curţii de Apel Craiova, Decizia fiind casată, cauza fiind trimisă pentru rejudecare la aceiaşi instanţă.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova sub nr. 1253/54/2009 iar prin Decizia nr. 157 pronunţată la 25 ianuarie 2009 a fost admis apelul formulat de SC S. SRL împotriva sentinţei comerciale nr. 630/2007 a Tribunalului Olt, a fost anulată sentinţa menţionată, cauza fiind trimisă pentru rejudecare la Tribunalul Olt – judecător sindic desemnat în dosar nr. 225/104/2004, având ca obiect procedura insolvenţei privind pe debitorul SC L.F. SA Slatina.
În motivarea deciziei, Curtea de Apel Craiova a reţinut în esenţă că pârâta SC L.F. SA Slatina se afla în procedura de insolvenţă, iar contractul a cărei nulitate se solicită a fost încheiat de către lichidatorul judiciar al societăţii vânzătoare. Legalitatea contractului trebuie analizată de judecătorul sindic desemnat în procedura insolvenţei în raport de competenţele sale prevăzute de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.
Împotriva deciziei comerciale nr. 157 din 25 iunie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova a formulat recurs reclamanta SC S. SRL.
În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 5, 8, 9 C. proc. civ. recurenta reclamantă arată că după casarea cu trimitere a cauzei, instanţa era obligată să se pronunţe pe fondul cauzei, cu respectarea dispoziţiilor art. 315 C. proc. civ.
Actul de vânzare-cumpărare a cărui nulitate se solicită, nu a fost realizat în procedura falimentului, ci anterior prin procedura executării silite şi nu face parte din categoria actelor juridice analizate de judecătorul sindic în procedura falimentului.
Instanţa a fost investită cu o acţiune de drept comun în materia nulităţii contractului de vânzare-cumpărare, acţiune întemeiată pe dispoziţiile art. 948 pct. 4 C. proc. civ. şi art. 966 – art. 968 C. civ.
Deşi instanţa de recurs a trimis cauza spre rejudecare instanţei de apel, aceasta şi-a depăşit propria competenţă, nerespectând efectele unei hotărâri date în recurs, încălcând astfel dispoziţiile art. 315 C. proc. civ. şi art. 11 din Legea 85/2006.
Şi recurenta pârâtă SC L.F. SA Slatina, critică Decizia pentru nelegalitate, din perspectiva dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs şi recurenta pârâtă arată de instanţa de apel, cu încălcarea dispoziţiilor art. 315 C. proc. civ., a nesocotit Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cenzurând Decizia dată în recurs.
Instanţa de apel a omis faptul că reclamanta SC S. SRL este terţ faţă de procedura insolvenţei, nefiind nici creditor, nici debitor, litigiul vizând nulitatea contractului, în raport de dispoziţiile dreptului comun.
Analizând Decizia recurată în raport de criticile formulate şi temeiurile de drept invocate, se constată că recursul este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ., în caz de casare cu trimitere, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
În condiţiile în care, prin Decizia nr. 684 din 4 martie 2009 Înalta Curte a trimis cauza pentru rejudecarea apelului la Curtea de Apel Craiova, instanţa de apel trebuia să se conformeze acestor dispoziţii şi să analizeze motivele de nulitate invocate de apelantă cu respectarea dispoziţiilor art. 294 alin. (1) C. proc. civ. respectiv „cauza falsă şi ilicită a contractului de vânzare-cumpărare din data de 10 octombrie 2005". De asemenea instanţa de recurs prin Decizia de casare a indicat şi necesitatea suplimentării probatoriului în apel.
Ca urmare, în rejudecare după casare, instanţa de apel avea obligaţia să verifice legalitatea sentinţei apelate din perspectiva dispoziţiilor art. 948, art. 966 şi art. 968 C. civ., motive de nulitate invocate prin cererea de chemare în judecată.
Aceasta, deoarece, Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a intrat în autoritate de lucru judecat, iar potrivit dispoziţiilor art. 315 C. proc. civ. hotărârile instanţei de recurs sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Trebuie avut în vedere şi faptul că recurenta reclamantă are calitate de terţ în contractul de vânzare-cumpărare încheiat de părţi la data de 10 octombrie 2005, iar în procedura insolvenţei nu are calitatea de creditor sau debitor, iar cauzele de nulitate invocate prin cererea de chemare în judecată au vizat dispoziţiile dreptului comun respectiv dispoziţiile art. 948 pct. 4 şi art. 966 C. civ.
Instanţa de apel avea obligaţia de a se pronunţa pe fondul cauzei cu respectarea dispoziţiilor art. 315 C. proc. civ., ţinând cont şi de obiectul cererii de chemare în judecată şi considerentele deciziei nr. 684 din 4 martie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., admite recursurile formulate de recurenta reclamantă SC S. SRL Slatina şi de pârâta SC L.F. SA Slatina prin lichidator judiciar E.C.G. SPRL Slatina împotriva deciziei nr. 157 din 25 iunie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială. Casează Decizia recurată şi trimite cauza pentru rejudecarea apelului la Curtea de Apel Craiova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamanta SC S. SRL Slatina şi de pârâta SC L.F. SA Slatina prin lichidator judiciar E.C.G. SPRL Slatina împotriva deciziei nr. 157 din 25 iunie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza la Curtea de Apel Craiova, secţia comercială pentru soluţionarea pe fond a apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3539/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3541/2010. Comercial → |
|---|
