ICCJ. Decizia nr. 369/2010. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 369/2010
Dosar nr. 10700/1/2008
Şedinţa publică din 3 februarie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1434, pronunţată la data de 28 noiembrie 2007, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bacău a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Baroul Bacău, inadmisibilităţii acţiunii, tardivităţii, lipsei de interes, lipsei de obiect, invocate de pârâta SC C.S. SRL Bacău; a admis acţiunea reclamantului Baroul Bacău, formulată în contradictoriu cu pârâta SC C.S. SRL Bacău şi a dispus anularea actului constitutiv al SC C.S. SRL; a respins, pe fond, cererile de intervenţie în interes alăturat pârâtei, formulate de Colegiul Consilierilor Juridici Bacău, Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România şi Baroul Bacău din cadrul U.N.B.R. din România, prin decan B.V. şi a respins, ca inadmisibilă, cererea reconvenţională formulată de intervenientul Colegiul Consilierilor Juridici Bacău, în contradictoriu cu reclamantul Baroul Bacău.
Spre a hotărî astfel, tribunalul a reţinut, cu referire la excepţiile invocate de pârâtă, că Baroul Bacău a fost autorizat să funcţioneze în conformitate cu dispoziţiile Decretului nr. 281/1954 şi Decretului-lege nr. 90/1990, potrivit căruia Uniunea avocaţilor din România şi barourile au personalitate juridică – baroul fiind constituit pe judeţ sau Municipiul Bucureşti - condiţiile de exercitare a profesiei de avocat, reglementate de o lege specială, fiind diferite de cele cuprinse în OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii; că acţiunea reclamantului de anulare a actului constitutiv al SC C.S. SRL a fost introdusă în vederea valorificării dreptului de a cere în justiţie desfiinţarea retroactivă a actului constitutiv menţionat, ca urmare a încălcării normelor imperative ce stau la baza sistemului judiciar şi a ordinii de drept şi în aplicarea dispoziţiilor art. 82 alin. (4) din Legea nr. 51/1995, în conformitate cu care, consiliile şi decanii barourilor au obligaţia şi autorizarea să urmărească ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1) şi (2) şi să ia măsurile legale în acest sens; că, în speţă, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 31/1990, modificată prin Legea nr. 441/2006 şi art. 6 din Legea nr. 26/1990, nefiind atacată încheierea judecătorului delegat, termenul de prescripţie aplicabil în cauză fiind cel prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958; că obiectul acţiunii a fost clar determinat, iar interesul în promovarea acesteia este dat chiar de dispoziţiile art. 82 alin. (2) din Legea nr. 51/1995.
Pe fondul cauzei, prima instanţă a reţinut, în principal, că, prin dispoziţiile art. 5, art. 20 şi art. 21 din Legea nr. 514/2003, este permisă organizarea consilierilor juridici doar în asociaţii profesionale, cu respectarea legii privind asociaţiile şi fundaţiile, iar faptul că art. 21 din Statutul consilierilor juridici depăşeşte cadrul instituit prin legea în baza căruia a fost adoptat, nu justifică constituirea de societăţi comerciale având ca obiect de activitate: consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică de către consilierii juridici, actul constitutiv al SC C.S. SRL Bacău încălcând, sub aspectul obiectului de activitate prevăzut la Capitolul II art. 5, dispoziţiile limitative ale Legii nr. 514/2003, dispoziţiile de ansamblu ale Legii nr. 31/1990, Legea nr. 51/1995, art. 67-81 C. proc. civ., evocându-se şi dispoziţiile art. 82 alin. (1)-(4) din Legea nr. 51/1995, modificată prin Legea nr. 255/2004.
În ce priveşte cererea reconvenţională, formulată de intervenientul în interesul pârâtei, Colegiul Consilierilor Juridici Bacău, instanţa de fond a reţinut cerinţele art. 119 C. proc. civ. şi împrejurarea că, în speţă, nu se poate vorbi de valorificarea unui drept propriu al acestui intervenient faţă de reclamant.
Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bacău a anulat, ca insuficient timbrate, apelurile declarate de pârâta SC C.S. SRL şi de intervenientele Confederaţia Sindicatelor Democratice din România şi Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România împotriva sentinţei tribunalului şi a respins, ca nefondat, apelul declarat de intervenientul Colegiul Consilierilor Juridici Bacău împotriva aceleiaşi hotărâri.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut, cu referire la apelurile formulate în cauză de pârâtă şi de intervenientele Confederaţia Sindicatelor Democratice din România şi Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România, că, deşi citate pentru termenul din data de 24 octombrie 2008, cu menţiunea de a completa taxa judiciară de timbru cu sumele indicate, aceste apelante nu s-au conformat, inducând astfel aplicarea sancţiunii prevăzută de Legea nr. 146/1997.
Cu referire la apelul intervenientului Colegiul Consilierilor Juridici Bacău, instanţa de control judiciar a reţinut că nu se justifică critica nepronunţării instanţei de fond asupra cererii de chemare în judecată a Ministerului Justiţiei şi a Guvernului României, având în vedere că, prin încheierea din 7 martie 2007, această instanţă s-a dezinvestit, declinând competenţa de soluţionare a menţionatei cereri în favoarea Curţii de Apel Bacău, care a înregistrat-o şi a soluţionat-o; că excepţiile invocate au fost judicios respinse de prima instanţă, care a reţinut, corect, faţă de obiectul acţiunii dedusă judecăţii, că termenul de prescripţie este cel reglementat de Decretul nr. 167/1958; că nici excepţiile inadmisibilităţii şi calităţii procesuale active nu au fundament juridic, întrucât legitimarea procesuală a Baroului Bacău este dată de dreptul acestuia de a solicita protecţia instanţei pentru apărarea unui interes legitim, existând identitate între persoana reclamantului şi titularul dreptului subiectiv dedus în justiţie; că, potrivit art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, Baroul Bacău are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu, că interesul reclamantului este legitim, personal, născut şi actual, legitimarea izvorând tocmai din conformitatea cu ordinea de drept, având în vedere că prin actul constitutiv al SC C.S. SRL Bacău s-au prevăzut activităţile juridice de consultanţă, reprezentare, redactare acte juridice, ca obiect de activitate şi că, prin aceasta, s-a încălcat dreptul subiectiv al reclamantului, aşa încât interesul judiciar se consideră că există şi a devenit actual din momentul încălcării dreptului, iar, pe fondul cauzei, din perspectiva criticii apelantului vizând reţinerea în considerentele sentinţei a Deciziei XXII/2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa de apel a considerat că menţionata decizie are efect obligatoriu de la data publicării sale, care este 20 noiembrie 2006, aşa încât instanţa de fond era obligată să o aplice la data pronunţării sentinţei: 28 noiembrie 2007, soluţia anulării actului constitutiv al SC C.S. SRL dispunându-se în mod legal, faţă de încălcarea dispoziţiilor imperative ale Legii nr. 514/2003, ale Legii nr. 51/1995 şi ale Legii nr. 31/1990.
Împotriva menţionatei decizii au formulat recurs, apelanta – pârâtă SC C.S. SRL Bacău şi apelantul – intervenient în interesul pârâtei, Colegiul Consilierilor Juridici Bacău, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 5, pct. 7, pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea recursurilor s-a arătat, în esenţă, că judecata s-a făcut cu ignorarea art. 85 C. proc. civ., prin neintroducerea şi necitarea în cauză a Oficiului Registrului Bacău, având în vedere că dizolvarea de drept şi radierea societăţii din registrul comerţului se pronunţă cu citarea Registrului Comerţului; că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, cu referire la considerarea obiectului de activitate al SC C.S. SRL Bacău ca fiind ilicit şi contrar ordinii publice; că instanţa nu s-a pronunţat asupra cererilor formulate pe cale reconvenţională de către intervenientul Colegiul Consilierilor Juridici Bacău, a interpretat greşit şi a schimbat înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al adresei Camerei Deputaţilor nr. 51/541 din 15 iulie 2004, al adresei Ministerului Justiţiei nr. 54993 din 15 iunie 2005 şi al adresei Notă nr. 4131/C din 14 noiembrie 2005, înaintată Camerei Deputaţilor de către Procurorul General al României I.B.; că hotărârile instanţelor au fost date cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, considerându-se că profesia de consilier juridic nu poate fi exercitată prin societăţi profesionale tip S.R.L. având ca obiect desfăşurarea de activităţi juridice şi cu nelegala interpretare a art. 21 din Statutul profesiei de consilier juridic, faţă de art. 6 din Legea nr. 514/2003 – recurentele neprecizând relevanţa criticilor aduse instanţei de fond în soluţionarea excepţiilor şi în interpretarea art. 21, sau a celor aduse Deciziei XXII a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, cum nici a afirmaţiilor vizând fondul cauzei, faţă de Decizia recurată şi de dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care statuează asupra obiectului recursului.
Recursurile sunt nefondate.
Astfel, criticile circumscrise motivului prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., referitoare la neintroducerea, respectiv, necitarea în cauză a Oficiului Registrului Comerţului Bacău, nu-şi găsesc justificare, ştiut fiind că, potrivit principiului de drept – tantum devolutum quantum judicatum – prin intermediul apelului, nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în faţa primei instanţe, iar prevederile art. 85 C. proc. civ. se referă la citarea părţilor, Oficiul Registrului Comerţului Bacău neavând o astfel de calitate în prezenta cauză al cărei obiect îl constituie declararea nulităţii SC C.S. SRL Bacău, nu dizolvarea de drept şi radierea din Registrul Comerţului a acestei societăţi, cum eronat susţin recurenţii.
Examinarea considerentelor deciziei atacate relevă că Decizia atacată cuprinde motivele pe care se sprijină, conform cerinţelor art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., instanţa de control judiciar argumentându-şi soluţia respingerii apelului formulat de Colegiul Consilierilor Juridici Bacău, intervenient în interesul pârâtei SC C.S. SRL şi pe neconformitatea cu ordinea de drept a activităţilor juridice de consultanţă, reprezentare, redactare acte juridice, cuprinse în obiectul de activitate al acestei societăţi, evocând, din această perspectivă, dispoziţiile imperative ale Legilor nr. 514/2003, nr. 51/1995 şi nr. 31/1990, încălcate, şi caracterul obligatoriu al Deciziei nr. XXII/2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, neavând a se pronunţa pe fondul cererii reconvenţionale formulată în cauză de către intervenientul Colegiul Consilierilor Juridici Bacău, respinsă de instanţa de fond, ca inadmisibilă, aşa încât nu se poate reţine incidenţa motivului prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Cum potrivit art. 304 pct. 8 C. proc. civ., interpretarea greşită a actului juridic poate determina modificarea hotărârii judecătoreşti, numai în acele împrejurări în care o atare interpretare a determinat schimbarea naturii actului juridic sau a înţelesului lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia, se constată că recurenţii, evocând acest motiv, l-au asociat greşitei interpretări a probelor, care constituie o chestiune de fapt şi nu justifică invocarea precitatului motiv, bazat pe denaturarea actului juridic.
Este de observat că instanţa de apel a confirmat cu justeţe, soluţia instanţei de fond, întemeiată pe art. 56 lit. c) din Legea nr. 31/1990, republicată, întrucât nulitatea societăţii vizează doar societăţile comerciale care au dobândit personalitate juridică prin înregistrarea actului lor constitutiv în registrul comerţului de pe lângă tribunalul în raza căruia şi-au stabilit sediul social, societăţi care au fost constituite cu încălcarea anumitor prevederi legale imperative, privitoare la condiţiile de fond şi de formă pentru constituirea valabilă a unei anumite forme de societate comercială, între care figurează, potrivit precitatului articol din Legea privind societăţile comerciale, şi situaţia în care obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice.
Legea nr. 514/2003 nu conţine nicio prevedere care să îngăduie organizarea şi asocierea consilierilor juridici în societăţi comerciale având ca obiect desfăşurarea de activităţi juridice de asistenţă, de consultanţă, de reprezentare juridică şi de redactare de documente juridice, astfel că, în mod corect, s-a reţinut că art. 21 din Statutul profesiei de consilier juridic contravine prevederilor menţionatei legi, precum şi celor ale Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ştiut fiind că, potrivit dispoziţiilor sale, cuprinse în art.1, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi comerciale doar în scopul efectuării de acte de comerţ, or profesia de consilier juridic nu este compatibilă cu profesia de comerciant, în sensul art. 7 C. com. - activităţile juridice de tipul celor susarătate neincluzându-se în faptele de comerţ enumerate la art. 3 C. com. şi nefiind susceptibile de a fi considerate a avea caracter comercial din perspectiva art. 4, acelaşi cod.
Nefiind o profesie liberală, asemeni celei de avocat, profesia de consilier juridic nu poate fi exercitată decât în limitele cadrului legal al raportului de serviciu sau al raportului juridic de muncă, astfel că nici motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu-şi găseşte aplicare în speţă.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâta SC C.S. SRL Bacău şi de intervenientul COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI Bacău împotriva deciziei civile nr. 83 din 24 octombrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 339/2010. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 371/2010. Comercial → |
|---|
